Comunicare cu copiii cu surdocecitate, într-un curs predat de astăzi la Cluj VIDEO
- Scris de Mihai Prodan
- 01 Noi 2010, 13:23
- Eveniment
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Un număr de 35 de profesori de la Liceul pentru Deficienţe de Vedere din Cluj au început astăzi cursurile prin care pot comunica cu elevii diagnosticaţi cu surdocecitate – în care copiii nu se pot folosi de mai mult de două simţuri, de obicei de văz şi de auz. Profesorii sunt preşedintele Asociaţiei Adulţilor cu Surdocecitate, Elena Gherghel, şi o tânără profesoară care relaţionează cu copiii cu surdocecitate de mai bine de zece ani, Ioana Tufar.
Cursul care a început astăzi se adresează unui număr de 35 de profesori şi este a doua parte a unui curs “de însuşire a limbajului gestual adaptat tactil” pentru persoanele care au surdocecitate – o afecţiune în care auzul şi văzul sunt atât de reduse încât nu mai pot constitui o cale către informaţia din jur.
Elena Gherghel (55 ani) este preşedintele Asociaţiei Adulţilor cu Surdocecitate din Bucureşti, locuieşte în Cluj şi a lucrat pentru zece ani în fabrica de încălţăminte Clujana. S-a retras acasă după ce a născut al doilea copil din cei şapte. A învăţat la liceul din Iaşi, unde i s-a cerut să aleagă între croitorie şi desen. “Am ales desenul, dar nu vedeam, şi atunci m-au mutat. Dar nici la croitorie nu vedeam, aşa că m-au mutat şi de acolo”, a spus ea pentru ziuadecj.ro.
Ioana Tufar (30 ani) lucrează cu copiii cu surdocecitate încă din anul 1999, când a format prima grupă cu astfel de copii. Spune că e nevoie de foarte multă răbdare şi de empatie. “Trebuie să simţi persoana cu care vorbeşti, să existe empatie. Şi eu cred că am avut rezultate bune pentru că am vrut să învăţ de la copii. E un domeniu foarte greu, e obositor”, a spus ea.
Cursul care a început astăzi are la bază exprimarea prin semne. Până acum profesorii foloseau o altă metodă, cea în care literele erau “desenate” în palma receptorului. “Aceasta este o metodă mai eficientă. Literele sunt percepute mai clar şi limbajul e mai uşor de învăţat. Se pot folosi ambele metode, în funcţie de capacităţile copiilor”, a spus directorul liceului, Cornelia Codreanu.
La Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca învaţă copii din 20 de judeţe. Dintre aceştia aprioximativ 30 sunt diagnosticaţi cu surdocecitate. Aceştia sunt împărţiţi în opt grupe de studiu, cu cel mult patru elevi în fiecare grupă.
Elena Gherghel (55 ani) este preşedintele Asociaţiei Adulţilor cu Surdocecitate din Bucureşti, locuieşte în Cluj şi a lucrat pentru zece ani în fabrica de încălţăminte Clujana. S-a retras acasă după ce a născut al doilea copil din cei şapte. A învăţat la liceul din Iaşi, unde i s-a cerut să aleagă între croitorie şi desen. “Am ales desenul, dar nu vedeam, şi atunci m-au mutat. Dar nici la croitorie nu vedeam, aşa că m-au mutat şi de acolo”, a spus ea pentru ziuadecj.ro.
Ioana Tufar (30 ani) lucrează cu copiii cu surdocecitate încă din anul 1999, când a format prima grupă cu astfel de copii. Spune că e nevoie de foarte multă răbdare şi de empatie. “Trebuie să simţi persoana cu care vorbeşti, să existe empatie. Şi eu cred că am avut rezultate bune pentru că am vrut să învăţ de la copii. E un domeniu foarte greu, e obositor”, a spus ea.
Cursul care a început astăzi are la bază exprimarea prin semne. Până acum profesorii foloseau o altă metodă, cea în care literele erau “desenate” în palma receptorului. “Aceasta este o metodă mai eficientă. Literele sunt percepute mai clar şi limbajul e mai uşor de învăţat. Se pot folosi ambele metode, în funcţie de capacităţile copiilor”, a spus directorul liceului, Cornelia Codreanu.
La Liceul pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca învaţă copii din 20 de judeţe. Dintre aceştia aprioximativ 30 sunt diagnosticaţi cu surdocecitate. Aceştia sunt împărţiţi în opt grupe de studiu, cu cel mult patru elevi în fiecare grupă.
DISTRIBUIE
Comenteaza