Consultaţii „private" în spitalele publice

Medicii ar putea să ofere consultaţii contra-cost în spitalele publice, începând din 2014, potrivit unui proiect legislativ al Ministerului Sănătăţii.

Spitalele publice vor putea avea secţii private, cu doctori care sa lucreze după program, potrivit unui proiect legislativ al Ministerului Sănătăţii. Potrivit actului intrat săptămâna trecută în dezbatere publică, medicii ar urma să încaseze 60% din preţul consultaţiilor suplimentare, 30% din bani ar reveni personalului auxiliar şi 10% unităţii medicale.

Managerii spitalelor din Cluj susţin că ar trebui ajustate proporţiile şi publicate normele metodologice ale actului. "E o sursă suplimentară de venit pentru medici, dar trebuie văzut cum va fi transpusă în practică. Ar putea ca, după orele de program, medicii să închirieze spaţiile din ambulator cu o redevenţă de 20-30%", a arătat managerul Spitalului de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", doctorul Vasile Mureşan.

El a adăugat că în tot Occidentul se practică acest sistem. "Se practică peste tot în Occident, dar nu toate spitalele se pretează la aşa ceva, din cauza configuraţiei clădirii - la noi e sistem pavilionar. Trebuie adaptate clădirile, pentru ca pacienţii să se bucure de un regim hotelier adecvat sistemului privat. În plus, la noi, cu o secţie de TBC, nu ştiu cum s-ar putea crea secţii noi", a continuat Mureşan. Spitalul de Pneumoftiziologie are 5 secţii şi 230 de paturi.

Spitalele ar trebui să pună la dispoziţia medicilor secţii speciale şi paturi, însă primesc doar 10% din veniturile pe consultaţiile private ale cadrelor medicale.
Şefii principalelor unităţi medicale clujene cred că ar fi prea puţini bani, comparativ cu costurile presupuse pentru achiziţionarea medicamentelor şi a instrumentelor. Ei spun că ar fi necesară publicarea normelor metodologice care să stipuleze clar cine, cum, cui va plăti şi cum se vor face raportările.

"Ar trebui să se publice şi normele metodologice, ca să vedem ce înseamnă, concret şi tehnic acest proiect. Cum se vor calcula salariile, criteriile de performanţă şi apoi să vedem dacă e viabil. Trebuie să vedem foarte clar care sunt condiţiile legate de infrastructură şi să vedem care e dorinţa medicilor de a desfăşura actul medical în sistem privat", a spus managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Cristiana Ciortea.

Spitalul Judeţean de Urgenţă are 41 de departamente şi 1.777 de paturi. Managerii spitalelor din localităţile mici susţin că nici nu au citit proiectul de lege. "Îmi cer scuze că nu am citit proiectul domnului ministru, dar sunt ocupată cu asistentele", a spus directorul medical al Spitalului Municipal din Huedin, Diana Ştefan.

La Dej se aşteaptă normele metodologice. "Nu putem comenta. Trebuie să vedem logistic ce presupune proiectul. Aşteptăm normele metodologice pentru aplicarea proiectului legislativ", a spus purtătorul de cuvânt al Spitalului Municipal Dej, Antonela Nicoară.

Pe de altă parte, sindicaliştii susţin că, o soluţie la îndemână pentru creşterea veniturilor în sistemul sanitar ar fi aplicarea integrală a Legii 284. "E un proiect făcut pe genunchi. Proiectul e incomplet atâta timp cât nu avem şi normele de aplicare. Nu este definit clar dacă cheltuielile aferente actului medico-sanitar sunt incluse în cei 10% datoraţi spitalelor. Dacă managementul instituţiei distribuie 10% restului de personal care nu concură la actul privat, ce-ţi mai rămâne penru cheltuieli, medicamente, utilităţi? Apoi, jumătate din cei 30% bani destinaţi personalului medical auxiliar merg la anestezist, dacă e o problemă chirurgicală şi devine discriminator pentru celelalte segmente profesionale. Mai rentabil ar fi să se aplice integral Legea 284, cu coeficienţii de ierarhizare", a arătat liderul Sindicatului Sanitas Cluj, Ştefan Roman.