Foto Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

2 milioane de lei pentru studiu de fezabilitate şi proiectul tehnic

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii. Viziunea arhitecţilor spanioli a fost prezentată pe pagina de Facebook “Someşul nostru” şi propune Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”.

"Vezi cel mai mare parc din vestul orașului? De la Podul Garibaldi până în Florești, unind toate spațiile verzi de râu? Îți imaginezi cum străbați orașul de la vest la est pe malul râului? În această cheie poate fi înțeles și proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – Practica)", se arată în postarea menţionată.

VEZI AICI aprecierile şi recomandările juriului de concurs privind acest proiect.

Una din direcțiile de dezvoltare a masterplanului presupune implicarea comunității

Printre soluții, amintim amplasarea de tribune și a unui sistem de alei în diagonală care să comunice cu râul și peisajul natural. Tribunele servesc ca spații pentru organizarea diferitelor activități sau evenimente în aer liber: spectacole de teatru, cinema, spațiu de adunare public.

Conform planificării, drumurile pietonale în diagonală, care punctează neîntrerupt Someșul, ar urma să includă cafenele, restaurante și chioșcuri, ceea ce ar contribui la dinamizarea socială și economică a zonei. Din proiect nu lipsesc nici pistele de biciclete dispuse longitudinal pe axa râului.

Alte soluții de amenajare ce alcătuiesc pledoaria proiectului urmăresc creșterea accesibilității în zona de mal a Someșului, dar și estetizarea acestor spații prin lucrări de remodelare topografică și integrarea unor elemente precum piatra, lemnul, plantațiile, nisipul. Nu în ultimul rând, masterplanul câștigător prevede și modalități de protejare a ecosistemului natural și a biodiversității.

Intervențiile nu trebuie limitate strict la râu și la maluri. Intervin negocierile civico-politice

"În ce fel de comunitate vrem să trăim? Una sufocată de traficul auto? Una în care spațiile private domină? Una în care timpul liber ni-l petrecem la mall? Una în care spațiile publice se transformă în nișe feudale, cu garduri cu țepușe și sârmă ghimpată? E nevoie de negocieri politice între instituții publice, între public și privați ca să avem spații deschise în loc de spații închise.

De ce avem gard la râu la cel mai mare parc existent din Cluj, Parcul Babeș? Inițiatorul Iuliu Hațieganu nu-l gândise așa. De ce Parcul Rozelor are blocat accesul la râu? De ce Club Transilvania are sârmă ghimpată spre Someș și de ce ștrandul Sun nu e gândit ca bază sportivă în afara verii ca să fie folosit toate anotimpurile.

Apoi, foarte important, de ce nu putem circula între Florești și Cluj, pe malul apei, în loc să avem garduri înalte ca până acum? E nevoie doar de o administrație care vine în întâmpinarea cetățenilor și astfel de probleme s-ar rezolva mult mai ușor!", se mai arată în postarea menţionată.

Concursul de soluţii pentru reamenajare Someşului pe toată lungimea celor 14 km pe care râul îi străbate în municipiul Cluj-Napoca a mai avut doi câştigători, de această dată clujeni.

Someşul, destinaţie de agrement şi loisir: maluri terasate, plaje, piste de biciclete şi puncte de închirire a ambarcațiunilor. Premiul 2 - Proiectul cu nr. de concurs 58 (60.000 de lei). Autor principal: Planwerk Arhitectură şi Urbanism. Colaboratori specialități: Adrian Pop Birou de Arhitectură SRL-D. Mai multe detalii AICI.

Fără garduri! Parcurile Clujului, conectate la Someş. Echipa de pe locul III (coordonată de arhitectul Marius Cătălin Moga, unul dintre fondatorii festivalului Someș Delivery, n. red.) propune integrarea Someșului în viața municipiului Cluj-Napoca, imaginându-l ca pe un "spațiu social" deschis activităților cotidiene. Mai multe detalii AICI

Consiliul Râului

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul "Sunt riveran".

În 2018, se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. De asemenea, vor fi publice informațiile adunate în tema de proiectare a concursului Re-Thinking Someș.

În luna august va avea loc a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei arta și schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu.

Malurile Someşului, scene culturale

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice. Trebuie punctat şi faptul că există un festival care a făcut pionierat în a testa ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca. Este vorba despre Someş Delivery, eveniment ce în fiecare an abordează alt tronson de râu.