Cum vrea puterea să reducă la tăcere protestatarii

Proiectul de lege privind organizarea adunărilor publice, elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi făcut public în septembrie 2011, a generat critici aspre din partea societăţii civile şi a sindicatelor. Cu toate că proiectul a reintrat în dezbatere publică şi în luna octombrie, când reprezentanţii ministerului s-au întâlnit cu organizaţiile sindicale şi cu mai mulţi membri ai unor organizaţii nonguvernamentale, propunerile celor din urmă nu au fost luate în calcul, întrucât modificările solicitate nu apar în documentul afişat pe site-ul MAI. Proiectul este şi acum în faza de dezbatere, nefiind trimis încă în Parlamentul României.

Principalele critici care i se aduc acestui proiect de lege se referă la restricţiile dure care li se impun cetăţenilor care doresc să îşi exercite dreptul la protest. De exemplu, la articolul 7 al acestui proiect se precizează: "Se interzice organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, unităţilor spitaliceşti, obiectivelor militare sau a celor asigurate cu pază militară, a depozitelor de carburanţi sau materiale explozive (...)". Prin urmare, cetăţenii nu ar mai putea manifesta în faţa prefecturilor, a sediului guvernului sau în faţa parlamentului, toate aceste instituţii fiind păzite de jandarmi. Totodată, medicii sau lucrătorii feroviari nu ar mai avea dreptul să protesteze spontan la locul de muncă, aşa cum s-a întâmplat adesea în cursul anului trecut. Nici în Legea nr. 60/1991, care reglementează în prezent organizarea adunărilor publice, nu apar astfel de restricţii. Legea actuală se referă strict la interzicera protestelor în faţa obiectivelor militare.

O altă modificare discutabilă se referă la necesitatea obţinerii unei aprobări de la o comisie formată din primar, secretarul localităţii, câte un reprezentant al jandarmeriei, poliţiei şi inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. Mai mult, cererea de aprobare trebuie depusă cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea manifestaţiei. Totodată, protestele ar urma să fie încheiate cel târziu la ora 23:00, se specifică în proiect. La capitolul "obligaţiile organizatorului", acestuia i se cere: să asigure folosirea sau funcţionarea normală a căilor de comunicaţii, a transportului în comun, a instituţiilor publice sau private; să stabilească şi să instruiască personalul propriu destinat să asigure şi să răspundă de măsurile de ordine; să asigure un dispozitiv propriu de ordine, format din personal care poartă la vedere însemne distinctive, repartizat în proporţie de minim unul la 50 de participanţi. Aceste cerinţe sunt considerate "absurde" de reprezentanţii societăţii civile.

"Multe dintre obligaţiile MAI le sunt transferate organizatorilor. Să îşi facă autorităţile datoria! Suprimarea drepturilor de manifestare democratică - aşa se numeşte acest proiect", a comentat pe marginea proiectului Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local Cluj. Iosif Pop crede că prin această lege se doreşte ca autorităţile să-şi impună voinţa în faţa manifestanţilor: "Nu se aprobă manifestarea până nu strigi «Să trăiţi!», şi să mai şi scoţi bani din buzunar". Totodată, preşedintele Consiliului Civic Cluj apreciază că acest mecanism de constrângere nu duce decât la frustrări şi mai accentuate: "Rolul administraţiei şi al jandarmeriei e tratat în acest proiect la modul cum să îi domine şi să-i constrângă pe cetăţeni. În astfel de condiţii, îţi vine să mergi în stradă şi să spargi, generează violenţă. Sunt surprins de această mentalitate, de acest tip de gândire, care vine din vremurile în care te temeai să faci orice. În democraţie statul e chemat să fie partener, nu să dea cu bâta".

Potrivit acestui proiect, aflat încă în faza de dezbatere publică, manifestaţiile sunt catalogate după "gradul de risc", ce poate fi scăzut, mediu şi ridicat. În cazul adunărilor publice cu grad de risc ridicat, prezenţa prefectului la faţa locului este obligatorie. În plus, conform prevederilor acestui proiect de act normativ, jandarmii pot interveni şi cu arme, nu doar cu echipamentul din dotare (scuturi, bastoane) pentru calmarea spiritelor. Proiectul iniţiat de MAI este criticat şi de Lucia Cojocaru, liderul sindicaliştilor clujeni din învăţământul preuniversitar: "Sunt prevăzute modalităţi de a îngreuna organizarea protestelor. Probabil vor să ajungem ca înainte de 1989, când oamenii nu puteau să iasă în stradă să-şi exprime punctul de vedere. Populaţia e iritată şi extrem de nemulţumită. Poate se vor trezi guvernanţii, măcar în al doisprezecelea ceas".

Vocea cetăţenilor, ignorată

Asumarea răspunderii de către guvern pentru această lege nu este exclusă, crede Iosif Pop. "Un guvern slugarnic e în stare să-şi asume răspunderea pe o astfel de lege. Dacă i se va cere, o va face", a afirmat preşedintele Consiliului Civic Local Cluj. Iosif Pop spune că dezbaterile publice sunt ignorate de autorităţi, fiind tratate ca simple formalităţi. "Legea bugetului s-a pus în dezbatere o lună întreagă, însă cele peste 100 de propuneri nu au fost luate în seamă. Iată, dezbaterea publică trece neobservată şi la acest proiect privind adunările publice, şi vedem ce se întâmplă în stradă", a conchis Iosif Pop.

Vezi în ataşament proiectul legii privind organizarea adunărilor publice.