Curtea de Apel: Bica s-a temut de un posibil flagrant

În motivarea hotărârii prin care au respins apelul făcut de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, judecătorii precizează că activitatea infracţională a acestuia a fost depistată în urma interceptării convorbirilor telefonice purtate de Aspazia Droniuc în dosarul care îl viza pe ex-primarul Sorin Apostu. Astfel, dosarul penal al lui Radu Bica a fost disjuns din cel care îl viza pe Sorin Apostu, având ca urmare arestarea fostului vice al CJ Cluj. Bica a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că în calitatea sa de vicepreşedinte al CJ Cluj a acceptat propunerea de a primi suma de 20.000 de euro pentru a-i furniza lui Droniuc informaţii legate de viitoarea licitaţie ce urma a fi organizată de SC Cluj Arena, societate la care CJ are participare de 90%, pentru asigurarea mentenanţei la stadion pe anul 2012, sumă din care a şi primit, la data de 31 octombrie 2011, 43.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro.

"Nu poate fi acceptată aserţiunea apărătorilor aleşi ai inculpatului că acesta ar fi fost provocat de către inculpată sau instigat să primească o sumă de bani cu titlu de mită", spun judecătorii Curţii de Apel Cluj, argumentând că probele şi conţinutul convorbirilor telefonice dintre Aspazia Droniuc şi Radu Bica dovedesc că acesta din urmă a primit cei 43.000 de lei pentru a-i oferi informaţii din interior.

Magistraţii arată că din scriptele şi din procesul-verbal de supraveghere operativă făcute în caz "reiese fără echivoc că inculpatul şi coinculpata Droniuc Aspazia se cunoşteau de mai multă vreme, că aveau încredere unul în celălalt, inculpatul apelant acţionând relaxat, fără a părea vreun moment că acceptă oferta coinculpatei de a primi o sumă de bani doar pentru a scăpa de insistenţele acesteia, ci, din contră, că aştepta ca aceasta să-i pună la dispoziţie suma solicitată şi încă în cel mai scurt timp înainte de plecarea sa în vacanţă. Altfel ar fi de neexplicat stăruinţa pe care inculpata Droniuc Aspazia a depus-o pentru a procura o sumă de bani consistentă, echivalentul a 10.000 de euro, făcând o deplasare la Bucureşti imediat după ce a purtat discuţia cu inculpatul Bica Radu".

Aspazia Droniuc, condamnată şi ea pentru dare de mită la 1 an şi zece luni de închisoare cu suspendare, şi-a recunoscut vinovăţia în faţa procurorilor DNA, în timp ce Radu Bica a susţinut pe tot parcursul cercetării şi a judecăţii că, de fapt, banii pe care i-au găsit anchetatorii când i s-a făcut flagrantul erau împrumutaţi de la aceasta. Legat de acest aspect, judecătorii arată că "nici în faţa instanţei de apel inculpatul nu a dat o explicaţie pertinentă pentru care inculpata Droniuc Aspazia să fi recunoscut săvârşirea unor fapte pe care nu le-ar fi comis, făcând doar simple afirmaţii nesusţinute de vreo probă cu privire la eventuală conspiraţie a organelor judiciare îndreptate împotriva inculpatului".

Judecătorii Curţii de Apel nu au dat curs cererii de achitare a lui Bica, dar nici celei subsidiare, prin care Bica cerea o pedeapsă sub minimul special, pentru a fi suspendată, şi astfel să scape de închisoare. Magistraţii arată că Bica avea, în virtutea funcţiei sale, acces la informaţiile cerute de Droniuc. "Reamintim că din declaraţia inculpatei Droniuc Aspazia reiese că aceasta avea nevoie doar de obţinerea, înaintea celorlalte firme care ar fi putut participa la licitaţiile organizate pentru obţinerea acestor servicii, de informaţii din interior care să o ajute să câştige în mod fraudulos aceste licitaţii. Nu a fost niciodată vorba ca inculpatul să o ajute în mod efectiv să câştige aceste licitaţii, ci doar să ofere unele informaţii", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj.

Un alt motiv care, în opinia Curţii de Apel Cluj, demonstrează că Bica a luat mită este felul în care a ajuns în posesia celor 43.000 de lei. "Inculpatului Bica Radu i-a fost adus la cunoştinţă de către coinculpata Droniuc Aspazia că în spaţiul dintre scaunele maşinii se află o pungă în care se află suma de bani solicitată şi promisă. Inculpatul, fără a arunca măcar o privire, a luat punga cu bani, s-a deplasat în apartamentul în care obişnuia să locuiască pe timpul şederii sale la Cluj şi a depozitat-o în cutia unei canapele, precizăm, fără a număra această sumă de bani. Apreciem că acest comportament al inculpatului, de neînţeles pentru un om obişnuit, nu dovedeşte că el avea încredere neţărmurită în inculpata Droniuc Aspazia, acest aspect nereieşind din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de aceştia, care lasă impresia unor relaţii nu foarte apropiate între cei doi, ci mai degrabă a unei relaţii de afaceri, ci că nu dorea, în ipoteza prinderii sale în flagrant, să fie descoperite amprente pe bancnote. Aceasta este singura explicaţie plauzibilă pe care instanţa de apel o găseşte cu privire la comportamentul inculpatului", se argumentează în documentul instanţei de apel.

Avocaţii lui Radu Bica au atacat sentinţa cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). "Sperăm să se judece recursul în luna august, cel târziu în septembrie. Până atunci, se va judeca legalitatea menţinerii arestului, tot la ÎCCJ", a declarat Mihai Giurgea, unul dintre avocaţii lui Bica.

"Firmele serioase nu mai îndrăznesc să participe la licitaţii"

Judecătorii Curţii de Apel Cluj au subliniat faptul că Bica s-a folosit de funcţia de vicepreşedinte al CJ Cluj pentru a obţine foloase ilicite, fapt care nu poate fi atenuat de lipsa antecedentelor penale. "Reamintim că inculpatul apelant Bica Radu a comis infracţiunea dedusă judecăţii profitând de funcţia sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, funcţie pe care a ocupat-o ca urmare a exprimării votului de către locuitorii judeţului Cluj. Comiţând o astfel de faptă, inculpatul a creat o imagine negativă asupra mediului politic clujean şi a înşelat încrederea alegătorilor într-un mod absolut nepermis. O astfel de atitudine antisocială nu creează prejudicii doar celui ce a comis fapta şi care a fost descoperit, urmând a suporta rigorile legii, ci întregii societăţii. Astfel, cetăţenii îşi pierd încrederea în instituţiile statului, considerând că eventualele lor probleme nu vor fi soluţionate decât dacă dau mită funcţionarilor publici, ceea ce, pe termen mediu şi lung, este extrem de nociv. Aceeaşi percepţie o au şi firmele cu adevărat serioase, care nici nu îndrăznesc să mai participe la licitaţiile organizate de către autorităţii dacă nu mituiesc. Pe de altă parte, sumele date cu titlu de mită de către societăţi trebuiesc recuperate prin supraevaluarea lucrărilor efectuate şi calitate mai slabă, ceea ce ne afectează pe toţi", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj.