Curtea de Apel Cluj: „criminalitate a gulerelor albe” în cazul Apostu

Un alt motiv invocat de instanţă este „calitatea inclupatului Apostu Sorin, aceea de primar al municipiului Cluj-Napoca". Această calitate, spun magistraţii, „potenţează pericolul social al faptelor de comiterea cărora este bănuit, determinând o stare de nelinişte şi insecuritate în rândul societăţii, rezultată din posibila implicare a aleşilor din cadrul unor instituţii importante ale statului în fapte de corupţie."

Totodată, Curtea de Apel face trimitere la complexitatea anchetei penale, referindu-se la natura infracţiunilor, numărul persoanelor acuzate, procedura complexă de strângere a probelor şi „măsurile speciale legate de criminalitatea gulerelor albe (denumire sub care este cunoscut ansamblul de infracţiuni, comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor profesionale)."

Nici scrisorile de susţinere a lui Sorin Apostu depuse de apărătorii săi nu au convins Curtea de Apel. „Multiplele caracterizări în favoarea inculpatului Apostu Sorin depuse în dosarul de fond şi în prezentul dosar nu sunt în măsură a oferi garanţii pentru lăsarea inculpatului în stare de libertate, ele provenind de la prieteni şi cunoscuţi ai inculpatului, neavând astfel caracter obiectiv. Inculpatul avea posibilitatea încă din cursul urmăririi penale să solicite efectuarea unui referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune de lângă Tribunalul Cluj, dar nu a apelat la aceasta", se precizează în motivare.

Pe de altă parte, revolta generată în rândul opiniei publice de gravitatea presupusei activităţi infracţionale este un alt motiv pentru menţinerea arestului, apreciază judecătorul Curţii de Apel: „Faţă de natura şi gravitatea presupusei activităţii infracţionale, prin prisma celor de mai sus, se poate aprecia că sentimentul de nesiguranţă, de revoltă, de neîncredere în instituţiile statului, ce s-a indus în rândul comunităţii, la nivelul opiniei publice, este la fel de puternic ca şi la data arestării, fiind necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor, pentru a garanta buna desfăşurare a procesului penal."

Faptul că cei doi inculpaţi, Sorin Apostu şi Călin Stoia, nu şi-au recunoscut vinovăţia, cântăreşte greu în decizia Curţii de Apel de a respinge cererile lor de liberare sub control judiciar: „Din actele dosarului rezultă că inculpaţii nu au recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzaţi, susţinând că în esenţă că nu se poate stabili o legătură între atribuţiile de serviciu ale primarului şi încheierea contractelor de salubritate ori a contractelor de asigurare a parcului auto aparţinând regiilor autonome, cu privire la aceste activităţii având atribuţii consiliul local, că sumele de bani date şi primite prin intermediul Cabinetului de avocatură Apostu Monica au acoperire în contraprestaţiile oferite de avocat Apostu Monica. Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ţinând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpaţi o atitudine de negare a faptelor de care sunt acuzaţi, coroborate cu presupusa încercare de a ascunde faptele prin întocmirea unor înscrisuri care să ateste nereal provenienţa banilor, curtea constată că nu există garanţii că lăsaţi în libertate inculpaţii nu ar încerca să influenţeze martorii, modul în care se pare că au fost comise faptele permiţând să se întrevadă acest risc."