Deţinuţii asaltează cu procese Primăria Cluj-Napoca

Fenomen nou pe rolul Tribunalului Cluj: secţia de contencios administrativ înregistrează tot mai multe dosare în urma scrisorilor primite de la deţinuţi clujeni încarceraţi în penitenciare din întreaga ţară. Ei cer daune de la Primăria Cluj-Napoca pe motiv că nu ar fi primit răspuns la cereri de informaţii. Reprezentanţii municipalităţii spun că cererile nu au fost trimise la instituţie şi că este un şiretlic al deţinuţilor pentru a fi aduşi aproape de casă.

Plângerile deţinuţilor se bazează pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public şi pe Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Mihaly Bara, încarcerat în Penitenciarul Arad în urma unei condamnări de 4 ani şi 2 luni de închisoare pentru furt, solicită daune morale de 5.000 de lei de la Primăria Cluj-Napoca. "În luna octombrie 2009 i-am trimis o cerere cu confirmare de primire, care a fost primită, dar până în prezent nu am primit răspuns. Am solicitat unele informaţii de interes personal în legătură cu o proprietate rămasă moştenire de la bunicii mei", a scris deţinuţul către Tribunalul Cluj. El a invocat şi Constituţia României, mai exact articolul care îi dă dreptul la petiţionare. "Dovezile la ceea ce am relatat le voi prezenta personal în faţa instanţei", a mai scris deţinutul. Un alt deţinut, Adrian Ionuţ Dumitru, condamnat la 8 ani şi 9 luni pentru tâlhărie, a trimis plângere la instanţa clujeană tocmai din Penitenciarul Mărgineni, din judeţul Dâmboviţa. Culmea este că cererea lui seamănă cu a deţinutului din Arad, susţinând că a solicitat Primăriei Cluj-Napoca informaţii legate de o proprietate lăsată moştenire de bunicul lui. Diferă doar data la care spune că s-a adresat instituţiei clujene, în cazul lui Dumitru fiind noiembrie 2010. Daunele morale cerute sunt tot de 5.000 de euro.

Unul dintre deţinuţii petiţionari cere să nu fie discriminat de instanţă: "Domnule preşedinte (judecătorul - n. red.), vă rog să nu faceţi distincţie între statutul meu de deţinut şi cel al pârâţilor, în calitate de instituţie publică şi de stat, şi de autoritatea publică în calitatea de primar şi om politic". Majoritatea scrisorilor deţinuţilor sunt scrise cu majuscule şi conţin multe greşeli sau exprimări haioase. George Mihaiu, deţinut în Penitenciarul Arad, îşi titrează scrisoarea adresată tribunalului "plângere prea-valabilă către Tribunalul Cluj-Napoca". Cel mai probabil, cineva i-a spus de sintagma "plângere prealabilă", însă deţinutul a înţeles-o greşit. Acesta susţine că a scris Primăriei Cluj-Napoca în martie, dar că nu a primit răspuns în termenul legal de 30 de zile, fapt care i-ar fi provocat, potrivit spuselor lui, "suferinţe psihice şi fizice".

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca susţin că procesele deţinuţilor sunt neîntemeiate. "Am observat o creştere a numărului acestor procese. Dacă anul trecut erau două-trei, acum sunt cu zecile. Peste 90% din cererile invocate de deţinuţi la instanţă nu există, nu au fost trimise la primărie. Se pare că cineva i-a învăţat pe deţinuţi sau învaţă unul de la altul să redacteze aceste scrisori către tribunal pentru fi aduşi aproape de casă. Ei sunt închişi în penitenciare din alte judeţe, iar dacă au proces în Cluj trebuie să-i aducă la instanţă. Se mai plimbă ca să treacă timpul", a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.