Fanii stelişti, îndemnaţi să o viziteze, înainte de derby, pe învăţătoarea care face greva foamei
- Scris de Ovidiu Cornea
- 17 Oct 2010, 16:05
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Suporterii stelişti sunt îndemnaţi să o vizitteze înainte de derby-ul cu Dinamo, pe învăţătoarea care face de 50 de zile greva foame şi care este internată în prezent la Institutul de Diabet “Nicolae Paulescu” din Bucureşti.
Responsabilii site-ului suporterilor Stelei au postat un manifest sosit la redacţia portalului: Redăm mai jos, integral, conţinutul manifestului respectiv:
"Manifest: 1 minut pentru o viaţă
Am primit la redacţie acest manifest, pe care din solidaritate, alegem să-l postăm pe site. Considerăm că steliştii pot înţelege sacrificiul pentru un principiu, aşa cum au făcut-o de atâţia ani încoace. Îl redăm integral:
În fiecare zi trecem pe lângă oameni. În fiecare zi am întors privirea de la un om care avea nevoie, mai mult ca niciodată, de un semn, un gest de frate.
De-atâtea ori am făcut asta, încât acum am ajuns să trecem pe lângă noi. Indiferent de situaţie, am ajuns să nu mai înţelegem şi să oamenii de lângă noia¦ca oameni.
În numele unui principiu, s-au dus atâtea lupte, s-a scurs atâta cerneală, s-a pierdut atâta timp, încât însăşi această idee a căzut în derizoriu.
Dar în aceste zile, toate vorbele goale, toate sloganele pălesc în faţa exemplului dat de o doamnă. De doamna învăţătoare Cristina Anghel, de 51 de ani, care de peste 50 de zile, este în greva foamei. Pentru ce? aDuc o luptă pentru principii, într-un stat de drept, care de fapt nu e drept. În aceste momente sunt doar două variante: ori eu, ori ei”.
Femeia aceasta, a cărei meserie este tocmai educarea copiiilor, a viitorului nostru, a înţeles să lupte pentru principii aşa cum în fiecare zi ne-am bătut noi în piept c-o s-o facem. În exemplul ei, ne regăsim şi noi: toţi cei care au luptat o zi în viaţa lor pentru ceva mai presus decât o bucurie de moment sau o burtă mai plină. Ce mesaj puternic este acesta: mai bine o moarte liberă şi consimţită, decât o viaţă ca sclav în vechiul nost pământ
Toţi cei care au îndurat un abuz, cei care au fost nedreptăţiţi, cei care au încasat un baston pe spinare sau gaze lacrimogene sau doar cei care S-AU REVOLTAT VREODATĂ.
Această femeie, cu o atitudine de erou, aşteaptă de 50 de zile un semn. Sacrificiul ei nu este în van. O familie, o carieră, totul se va pierde pentru a ne arăta că mai există OAMENI în ţara asta!
Mai sunteţi oameni? Ne-am bătut cu pumnul în piept că principiile noastre sunt mai presus de orice. În schimb, am primit doar indiferenţă şi batjocură. Acum ori niciodată, putem arăta că noi înţelegem să fim altfel decât indiferenţi şi slabi.
Toţi cei care vă regăsiţi în sacrificiul unei învăţătoare de şcoală, veniţi la Institutul de Diabet aNicolae Paulescu” din Bucureşti, începând de duminică, după ora 12. Rupeţi-vă 1 minut din goana după profit şi mâncare, 1 minut de distracţie, pentru o viaţă. 1 minut pentru o viaţă.
O floare, un mesaj, o lumină, o rugăciune sau pur şi simplu o prezenţă la Institut vor însemna mai mult decât orice primă pentru o mamă, învăţătoare, un om.Dacă am putut să vibrăm la drama recentă a poporului polonez, ce naţiune bolnavă am fi dacă nu putem s-o facem la drama unuia dintre ai noştri?
Doamna Cristina Anghel este internată la Institutul de Diabet şi Nutriţie aNicolae Paulescu” din Bucureşti, strada Ion Movilă numărul 5-7. Accesul se face din Bulevardul Dacia , via strada Icoanei."
"Manifest: 1 minut pentru o viaţă
Am primit la redacţie acest manifest, pe care din solidaritate, alegem să-l postăm pe site. Considerăm că steliştii pot înţelege sacrificiul pentru un principiu, aşa cum au făcut-o de atâţia ani încoace. Îl redăm integral:
În fiecare zi trecem pe lângă oameni. În fiecare zi am întors privirea de la un om care avea nevoie, mai mult ca niciodată, de un semn, un gest de frate.
De-atâtea ori am făcut asta, încât acum am ajuns să trecem pe lângă noi. Indiferent de situaţie, am ajuns să nu mai înţelegem şi să oamenii de lângă noia¦ca oameni.
În numele unui principiu, s-au dus atâtea lupte, s-a scurs atâta cerneală, s-a pierdut atâta timp, încât însăşi această idee a căzut în derizoriu.
Dar în aceste zile, toate vorbele goale, toate sloganele pălesc în faţa exemplului dat de o doamnă. De doamna învăţătoare Cristina Anghel, de 51 de ani, care de peste 50 de zile, este în greva foamei. Pentru ce? aDuc o luptă pentru principii, într-un stat de drept, care de fapt nu e drept. În aceste momente sunt doar două variante: ori eu, ori ei”.
Femeia aceasta, a cărei meserie este tocmai educarea copiiilor, a viitorului nostru, a înţeles să lupte pentru principii aşa cum în fiecare zi ne-am bătut noi în piept c-o s-o facem. În exemplul ei, ne regăsim şi noi: toţi cei care au luptat o zi în viaţa lor pentru ceva mai presus decât o bucurie de moment sau o burtă mai plină. Ce mesaj puternic este acesta: mai bine o moarte liberă şi consimţită, decât o viaţă ca sclav în vechiul nost pământ
Toţi cei care au îndurat un abuz, cei care au fost nedreptăţiţi, cei care au încasat un baston pe spinare sau gaze lacrimogene sau doar cei care S-AU REVOLTAT VREODATĂ.
Această femeie, cu o atitudine de erou, aşteaptă de 50 de zile un semn. Sacrificiul ei nu este în van. O familie, o carieră, totul se va pierde pentru a ne arăta că mai există OAMENI în ţara asta!
Mai sunteţi oameni? Ne-am bătut cu pumnul în piept că principiile noastre sunt mai presus de orice. În schimb, am primit doar indiferenţă şi batjocură. Acum ori niciodată, putem arăta că noi înţelegem să fim altfel decât indiferenţi şi slabi.
Toţi cei care vă regăsiţi în sacrificiul unei învăţătoare de şcoală, veniţi la Institutul de Diabet aNicolae Paulescu” din Bucureşti, începând de duminică, după ora 12. Rupeţi-vă 1 minut din goana după profit şi mâncare, 1 minut de distracţie, pentru o viaţă. 1 minut pentru o viaţă.
O floare, un mesaj, o lumină, o rugăciune sau pur şi simplu o prezenţă la Institut vor însemna mai mult decât orice primă pentru o mamă, învăţătoare, un om.Dacă am putut să vibrăm la drama recentă a poporului polonez, ce naţiune bolnavă am fi dacă nu putem s-o facem la drama unuia dintre ai noştri?
Doamna Cristina Anghel este internată la Institutul de Diabet şi Nutriţie aNicolae Paulescu” din Bucureşti, strada Ion Movilă numărul 5-7. Accesul se face din Bulevardul Dacia , via strada Icoanei."
DISTRIBUIE
Comenteaza
