Hârţogăraie scumpă: să scrii hârtiile pentru restaurarea bisericilor de lemn te costă cât lucrările

"E o problemă gravă", spune Oleleu. ""În complexul proces care vizează restaurarea, introducerea în patrimoniu şi punerea în valoare a unor obiective culturale, cum sunt bisericile vechi din lemn, de care judeţul nostru nu duce lipsă, costurile referitoare la elaborarea documentaţiei şi procedura de avizare sunt extrem de mari, depăşind uneori chiar costurile procesului efectiv de restaurare".

Caracterul anevoios al acestor procese a fost apreciat ca fiind un impediment grav în procesul de salvare şi punere în valoare a acestor adevărate comori ale Clujului. Totodată, având în vedere imposibilitatea de a asigura finanţarea optimă a tuturor activităţilor culturale care ar merita să fie cofinanţate de instituţii, Oleleu spune în întâlnirea cu comisia de cultură a Senatului, prezentă azi la Cluj, că e necesară adoptarea unui act normativ referitor la cofinanţarea de către consiliile locale, consiliile judeţene şi Guvern, împreună, a unor proiecte culturale de mare valoare şi importanţă.

În Cluj există peste 100 de biserici din lemn şi 39 de conace, castele, cetăţi medievale şi palate care sunt într-un stadiu avansat de degradate şi care necesită intervenţii, mai ales cele din mediul rural.

"în mediul rural sunt probleme mai mari deoarece la nivelul primăriilor nu există niciun fel de specialişti care să atenţioneze cu privire la nevoia de intervenţie la aceste monumente istorice. La cele 103 biserici de lemn s-au făcut, în timp, intervenţii total nepotrivite, în unele locuri fiind înlocuită ţigla originală de pe acoperiş cu tablă", spunea în 2009 Marian Dan Golban, directorul de atunci al Direcţiei pentru Cultură Cluj.