Mitropolitul Andrei: „Trebuie să ţinem seama de internet în misiunea noastră"

Mitropolitul Andrei: „Trebuie să ţinem seama de internet în misiunea noastră
Înaltul prelat a vorbit despre anii în care a fost inginer de căi ferate la Cluj, provocări şi proiecte, internet, ştirile de la TV, dar şi despre nostalgiile sale după Alba-Iulia.

O lumină caldă îi apare în privire când este vorba de regretatul Bartolomeu Anania, al cărui portret îl păstrează încă în galeria prelaţilor care sunt în viaţă. ÎPS Andrei, mitropolitul ortodox al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a răspuns întrebărilor cu simplitate şi cu sinceritate. S-a ferit să discute prea mult despre politică şi a vorbit cu patos despre planurile pe care le are biserica la Cluj.

Cum vi se pare Clujul după doi ani de la întronizare?
Mi s-a părut întotdeauna un oraş frumos. Înainte de a urma Teologia, patru ani am lucrat la Cluj ca inginer la calea ferată. Pentru mine a fost mereu un oraş important. De atunci s-a mărit ca număr de locuitori, însă era şi atunci un oraş universitar puternic. Poate era mai aşezat, aşa cum era toată ţara, iar evoluţia unui oraş are o dinamică proprie.

Ce vă lipseşte de la Alba Iulia?
Am venit de acolo cu nostalgii. Nu e puţin să stai acolo cinci ani ca preot paroh şi apoi 20 ca episcop. 25 de ani sunt o viaţă de om şi mulţi oameni cuminţi au rămas acolo. Am nostalgia celor făcute acolo. A ajutat Dumnezeu să facem lucruri importante, a rămas o facultate de teologie construită, un post de radio, o editură, tipografie şi multe biserici înălţate acolo. Au fost multe realizări, dar mărimea şi prestanţa Clujului impune şi mai multe sarcini. Să dea Dumnezeu să reuşim să le ducem la îndeplinire!

Cum sunt credincioşii de la Cluj faţă de cei din Alba?
Oamenii sunt tot aşa: calzi, mai dificili. La urma-urmei, legăturile nu s-au rupt total cu Clujul, dar locurile începuturilor îi fac pe oameni mai nostalgici.

Care a fost cea mai mare provocare pe care v-a oferit-o Clujul?
Problema cea mai mare, ca în toată România, este cea legată de ritmul alert în care se desfăşoară lucrurile şi de faptul că preotul trebuie să transmită acelaşi mesaj ca şi cel de ieri, dar adaptat pe înţelesul lumii de acum.

Se încadrează aici şi internetul?
Internetul e un lucru de care trebuie să ţinem seama în misiunea pe care o avem. Am şi eu internet, dar îl folosesc doar atunci când e nevoie şi am timp.

Internetul e un lucru util sau o ispită?
E foarte importantă educaţia. În cazul în care cineva are o aşezare spirituală serioasă şi se foloseşte de internet cum trebuie, pentru lucruri utile, atunci este un lucru bun. Ai informaţie la zi şi eşti în contact cu toată lumea. În acelaşi timp însă, pentru un om care nu are acest echilibru spiritual internetul poate fi o modalitate de prăbuşire morală. Pentru omul bun poate fi util, pentru cel needucat sufleteşte poate fi prăpăstios. La urma-urmei, e ca şi alte cuceriri ale ştiinţei moderne.

Cum vi se pare tineretul de la Cluj?
Mai numeros, mai tumultuos, dar tot simpatic. Cred că nu facem suficient pentru tinerii noştri. E cel mai trist aspect al momentului pentru întreaga Românie. Foarte mulţi pleacă la muncă în străinătate. Sunt tocmai la vârsta când aduc copii pe lume. E un lucru repetat adesea şi o realitate: populaţia ţării noastre scade drastic. Despre copilaşii care se nasc acolo nu ştim dacă se mai întorc în ţară sau nu. Totuşi, la Cluj sunt foarte mulţi studenţi şi trebuie să avem grijă de ei.


Urmăriţi ştirile şi programele TV?
Nu în mod sistematic. Mă uit la televizor când am timp, la ştiri. Nu cred că ele ar fi neapărat îngrijorătoare, dar modul în care sunt prezentate este. Jurnaliştii caută să facă rating şi ating doar senzaţionalul, nu şi ziditorul. Sunt şi lucruri bune în România, dar nu sunt senzaţionale şi atunci nu se vorbeşte despre ele.

Ce ar trebui să facă viitorii guvernanţi?
Să le ajute Dumnezeu să găsească un mod de a revigora viaţa economică a României. Asta ar trebui să facă.

Oamenii bisericii ar trebui să se implice în viaţa politică?
Ar trebui, dar pe măsura priceperii lor. Noi avem sarcină precisă: să îi facem pe credincioşi mai râvnitori, mai buni şi mai educaţi. Asta e misiunea noastră, nu să ne implicăm în problemele administrative. La fel şi cu cei care vor să se implice în treburile bisericii. Preoţii nu au voie să intre în partide. Hotărârea Sinodului este clară: îi păstorim pe toţi oamenii, indiferent de orientarea politică. Nu sunt de acord ca biserica să facă propagandă electorală în spaţiul ecleziastic.

Cum vedeţi propunerile de fiscalizare a activităţii bisericii?
E o întreagă zăpăceală. Cei care vorbesc despre asta, mulţi, au impresia că biserica are fonduri uriaşe. Nu e aşa. Mă gândesc mai ales la parohiile de la ţară, care sunt chiar sărace. Dacă am avea bani mai mulţi, ne-am implica mai mult şi în zona socială, şi în cea educaţională. Avem noi seminar teologic şi am deschis şi o şcoală primară, dar e puţin pentru Cluj. Ar trebui câteva şcoli normale, cu programa de la minister, dar să aibă un profil educaţional deosebit. Am demarat acest sistem la două clase pregătitoare şi două clase I şi sperăm să putem merge mai departe până la absolvirea liceului. Ar trebui 2-3 şcoli la Cluj, una sau două la Baia Mare şi în alte oraşe ale eparhiei care să aibă o pregătire deosebită, o ţinută aparte. Putem învăţa despre asta de pe alte plaiuri, mai apusene care au şcoli aflate sub aripa protectoare a bisericii şi care au o foarte bună faimă. Sunt sub oblăduirea bisericii catolice sau protestante, iar părinţii îşi duc copiii acolo cu mare încredere.

Ce părere aveţi despre preoţii cunoscuţi pentru că fac „dezlegări"?
Dezlegările să le facă bine, corect, nu să le transforme în show-uri mediatice. Ar trebui să facă doar rugăciune către Dumnezeu.

Ce se întâmplă cu cabinetul fostului mitropolit Bartolomeu de la Nicula?
Îl păstrăm la fel. Recent am găzduit acolo Congresul Facultăţilor de Teologie din România. Lucrurile sunt tot aşa cum le-a lăsat. Manuscrisele sale sunt studiate pe îndelete. Maica Galineea e un „păzitor" foarte credincios. Amintirea lui e foarte vie pentru mine, într-un fel este cu noi încă. Chiar şi la Cluj, tabloul lui e pe perete, între cele ale noastre, ale celor vii.

E greu să continui activitatea unei asemenea personalităţi?
Facem cât putem, orice lucru bine făcut rămâne.

Care sunt proiectele la care lucraţi acum?

Ne străduim să finalizăm Campusul Teologic Nicolae Ivan. Am vrea ca din toamna viitoare să începem cursurile acolo. Se lucrează de zor la un proiect misionar social pe Calea Turzii, lângă Sapientia. Dacă nu în toamna asta, atunci cel târziu la primăvară se va începe construirea acestui centru. Se continuă cu mozaicul în catedrală. Pe lângă mănăstirea Sfânta Elisabeta dorim să ridicăm un complex în care va funcţiona şi o şcoală de surori medicale, vrem să reinstaurăm această tradiţie. Am vrea să continuăm să construim biserici, lipseşte una la Fânaţele Clujului şi nu avem nici una nici pe Bd. Muncii. Mai e problema cimitirelor, suntem în derularea formalităţilor pentru unul mare între Someşeni şi Sânnicoară. Am dori să ridicăm o casă pentru copiii abandonaţi lângă mănăstirea Floreşti. Sunt gata formalităţile pentru un centru misionar pentru activităţi cu tineretul la Sângeorz Băi, iar marţi punem piatra de temelie a altui centru la Săcuieu. Avem în intenţie să îi sprijinim cumva şi pe bolnavii care cercetează spitalele Clujului. La Alba Iulia aveam un centru unde se puteau caza 50 de oameni şi o cantină socială unde mâncau 70 de oameni pe zi. Am dori să deschidem şi la Cluj aşa ceva. (Florentina TĂTAR, provincianews.ro)

Comenteaza