Noi reguli pe internet în România. Schimbări pentru magazinele online și platformele de socializare. ANCOM: Tot ce e ilegal în viața reală, e și online

2024 vine cu noi reguli pe internet în România. Sunt vizate în special platformele de vânzare online și cele de socializare.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a organizat, vineri, 12 aprilie 2024, un seminar pe tema Regulamentului privind serviciile digitale, cu scopul de a prezenta principalele aspecte legate de aplicarea prevederilor regulamentului european Digital Services Act („DSA”) în România. DSA este un set de reguli ce fac parte din Strategia digitală europeană.

Marius Săcean, secretarul general al ANCOM, Gheorghe Călin Zvancea Cozan, coordonatorul proiectului privind implementarea regulamentului în România, și Claudiu Simion, responsabil cu aspectele tehnice ale proiectului, au explicat în cadrul seminarului care sunt schimbările pe care acest regulament le va aduce în viețile noastre în calitate de utilizatori ai internetului și cum va fi aplicat în Uniunea Europeană (UE).

Regulamentul DSA. Ce presupune și cine trebuie să-l respecte

Pe scurt, regulamentul DSA este un act legislativ european direct aplicabil statelor membre și care vizează furnizorii de servicii intermediare. Este vorba de platformele online, cum ar fi magazinele mari, așa numitele marketplace-uri, dar și de rețelele de socializare, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare. 

Regulamentul introduce norme care sunt menite să protejeze în mod egal toți utilizatorii de internet din UE, atât în ceea ce privește bunurile, conținutul sau serviciile ilegale, cât și drepturile lor fundamentale. Regulamentul trebuie să asigure un mediu online sigur, transparent și să intensifice protejarea consumatorilor și a minorilor.

Ce va face ANCOM

Fiecare stat membru a trebuit să desemneze un coordonator național, iar în România a fost ales ANCOM. 17 țări au desemnat coordonatori naționali până la acest moment, dar în majoritatea statelor aceștia sunt cunoscuți, chiar dacă nu au fost numiți încă oficial. 

Reprezentanții ANCOM afirmă că instituția va coordona implementarea regulamentului și va păstra legătura cu autorități relevante precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDC). Totodată, instituția va comunica și cu reprezentanții Comisiei Europene (CE).

Gheorghe Călin Zvancea Cozan, șef al Serviciului Licențe și Reglementări Frecvențe Radio din cadrul Direcției Juridice a explicat și câteva dintre noile prevederi legale. 

„Regulamentul a avut o serie de discuții în Parlamentul European, inițial se aplica doar platformelor de online și de căutare foarte mari. Din februarie 2024, regulamentul se aplică în integralitate, inclusiv tuturor furnizorilor de servicii intermediare. Din 22 martie a.c. vorbim de legea 50/2024, care a intrat în vigoare și urmărește să stablească mecanisme pentru aplicarea regulamentului”, a spus Gheorghe Călin Zvancea Cozan.

Ce aduce nou regulamentul pentru serviciile digitale:

• Termeni și condiții transparente pentru utilizarea platformelor online
• O mai bună cunoaștere a adevăraților vânzători ai produselor pe care le cumpără utilizatorii
• Noi măsuri de protecție pentru minori în mediul online
• Destinatarii serviciilor sunt informați și pot contesta eliminarea conținutului lor de către furnizorii de platforme online
• Interdicții privind comunicările cu caracter publicitar de pe platformele online, bazate pe crearea de profiluri, atunci când destinatarul serviciului este minor sau când sunt utilizate date personale sensibile
• Mecanisme rapide de răspuns în situații de criză, cu măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor în cazul crizelor de sănătate publică și de securitate

Reprezentanții ANCOM au afirmat că regulamentul are două principii foarte importante. Tot ce este ilicit (ilegal) în offline, este ilicit și în online. Al doilea principiu este că regulamentul nu acordă competențe sporite sau alte competențe decât cele deja existente. Deci regulamentul nu incriminează nimic. Orice fel de conținut din online, dacă nu este sancționabil de către legea statului respectiv, atunci nu este ilicit. El poate fi ilicit într-un stat mebru și să nu fie ilicit în România și viceversa.

Soluționarea plângerilor către ANCOM

Plângerile trebuie să se refere la încălcări ale obligațiilor furnizorilor de servicii intermediare stabilite în Regulamentul privind serviciile digitale.

Pe baza analizei plângerii primite, ANCOM poate:

• declanșa o investigație, în limitele competențelor stabilite, în situația în care furnizorul de servicii digitale este stabilit în România
• transmite plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire a furnizorului de servicii intermediare, conform competențelor acestuia, însoțită de un aviz care conține concluziile unei evaluări primare a plângerii, dacă acest lucru este considerat oportun
• ANCOM va informa petentul cu privire la redirecționarea plângerii într-un termen de maximum 15 zile de la data depunerii plângerii, iar cu privire la soluționarea plângerii în cel mult 90 zile de la primirea acesteia

Soluții propuse pentru eliminarea conținutului ilegal

1. Notificarea informației de către destinatarul serviciului – art. 16 din Regulament
2. Informarea din partea notificatorului de încredere – art. 22 din Regulament
3. Emiterea ordinului de eliminare – art. 9 din Regulament + art. 7 din Legea nr. 50/2024.

* opțiunile ar putea fi abordate independent una de alta

Pentru soluția de la pct. 1:

• furnizorii de servicii de găzduire instituie mecanisme care să permită oricărei persoane să notifice informații pe care le consideră conținut ilegal;
• notificările  trebuie să conțină: explicație/motivație, o indicație a localizării informației (URL), nume și adresa de email ale persoanei care face notificare și o declarație de bună-credință [art. 16 (2) din Regulament].

Pentru soluția de la pct. 2:

• furnizorii de platforme online iau măsuri pentru a trata cu prioritate notificările primite din partea notificatorului de încredere.

Pentru soluția de la pct. 3:

• Analiza pe fond este realizată de autoritatea relevantă ce deține competențele specifice unui sector sau domeniu de activitate
• Autoritatea relevantă emite ordinul de eliminare conform art. 7 din Legea nr. 50/2024.

Legea nr. 50/2024 instituie posibilitatea autorităților sau instituțiilor publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit domeniu sau sector de activitate de a emite ordinele de eliminare (soluția nr. 3)

„conținut ilegal” înseamnă orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv (art. 3 lit. h din Regulament). Important: cadrul național ar trebui să definească ce este ilegal.

Un număr semnificativ dintre obligațiile prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale se referă la modul în care furnizorii de servicii intermediare tratează conținutul ilegal. Aceștia au obligații specifice cu privire la conținutul ilegal atunci când acesta le este notificat.

Principiul exonerării de răspundere (existent încă din Directiva e-commerce) nu se mai aplică dacă există o notificare referitoare la conținutul ilegal [art. 16 alin. (2) din Regulament].

Deși va fi în sarcina ANCOM, în calitate de DSC, să verifice modul în care furnizorii de servicii intermediare respectă obligațiile ce le revin conform Regulamentului privind serviciile digitale, nu va face parte din misiunea ANCOM să îndeplinească un rol de moderare a conținutului, să acționeze ca organism de apel împotriva deciziilor furnizorilor de servicii intermediare în legătură cu conținutul ilegal sau să acționeze ca autoritate extrajudiciară în litigiile dintre diferite părți sau diferiți utilizatori cu privire la conținutul ilegal. Plângerile referitoare la conținutul ilegal nu sunt soluționate de către ANCOM.

Sursă: ANCOM

Cine poate depune o plângere și pentru ce servicii?

Orice destinatar al serviciului situat sau stabilit în România și orice organism, organizație sau asociație mandatată să exercite în numele destinatarilor serviciului drepturile conferite de Regulamentul privind serviciile digitale

Plângerile trebuie să se refere la încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale.

Pentru ce servicii?

• Simplă transmitere (mere conduit) – internet exchange points, punctele de acces fără fir, rețelele virtuale private, serviciile și resolverele DNS, registrele de nume de domenii de prim nivel, registratoarele pentru domenii, autoritățile de certificare care eliberează certificate digitale, telefonie VoIP și alte servicii de comunicații interpersonale;
• Stocare în cache (caching) – un serviciu care permite transmiterea informațiilor utilizatorului într-o rețea de comunicații, implicând stocarea automată, intermediară și temporară a acestor informații;
• Găzduire – un serviciu care permite stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului, la cererea acestuia;
• Platformă online – un tip de serviciu de găzduire care, la cererea unui destinatar al serviciului, stochează și diseminează informații către public. Ex: rețelele de socializare, piețele online, serviciile de partajare video, aplicațiile de mesagerie și hărțile online; nu intră în sfera de interes a Regulamentului DSA și a Legii nr. 50/2024 o platformă ce nu face intermediere, o platformă care are un număr limitat de utilizatori; microîntreprinderile sau întreprinderile mici au obligații mai restrânse;
• Motor de căutare online – un serviciu intermediar care permite utilizatorilor să caute în toate site-urile web disponibile folosind o interogare pe orice subiect;
• Platformele online foarte mari (VLOPs) și motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) – platforme online cu cel puțin 45 de milioane de utilizatori activi lunar în medie în UE. Acestea sunt desemnate de Comisia Europeană și fac obiectul unui set mai strict de reguli. Vedeți aici lista completă a VLOPs-urilor și VLOSEs-urilor desemnate.