Percheziţii la Spitalul Judeţean. Cordoş ar fi vrut să înapoieze banii pe care i-ar fi luat ca mită

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au făcut joi percheziţii la Spitalul Judeţean Cluj, între cei vizaţi fiind soţia senatorului Alexandru Cordoş, Mihaiela Cordoş, dar şi, în mod indirect, parlamentarul clujean.

 

Directorul de îngijiri al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj, Monica Costin, a confirmat acţiunea procurorilor DNA, menţionând că percheziţiile au legătură cu organizarea concursurilor din cadrul unităţii medicale şi modul de întocmire a dosarelor. 

"Au fost azi-dimineaţă procurorii, dar nu ştiu dacă au ridicat, nu au ridicat sau urmează să ridice documente. Cert este că au fost. Controlul a vizat modul de organizare al concursurilor din cadrul spitalului şi felul în care s-au întocmit dosarele", a specificat ea. Conform unor surse, în momentul în care ar fi aflat de anchetă, Cordoş ar fi sunat-o pe fiica sa şi i-ar fi zis să dea înapoi banii pe care se resupune că i-ar fi luat ca mită. 

Surse judiciare susţin că Mihaiela Lucia Cordoş, angajată în cadrul departamentului de resurse umane, a promis, în schimbul mai multor foloase materiale şi sume de bani, că va ajuta cel puţin opt persoane să obţină locuri de muncă în instituţii publice. Aceasta se lăuda cu funcţia deţinută de soţul ei şi cerea sume de bani cuprinse înse 800 de euro şi 10.000 de lei, informează Mediafax.

Oamenii legii au indicii că la faptele de trafic de influenţă săvârşite de Mihaela Lucia Cordoş a participat şi parlamentarul Alexandru Cordoş.

Conform sursei citate, faptele de care este bănuită soţia senatorului clujean s-ar fi petrecut în perioada 2013 - decembrie 2014. Mihaiela Cordoş se lăuda că are cunoştinţe la nivelul conducerii Spitalului Clinic Judeţean Cluj sau a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj. Ea promitea că, în schimbul bunurilor, vor obţine posturi sau locuri de muncă precum cele de profesor suplinitor, jurist sau asistentă medicală.

Se lăuda că îşi va folosi influenţa pentru un loc de muncă

Astfel, Mihaiela Cordoş a promis unei persoane că, în schimbul unor foloase necuvenite, îi va obţine un post de profesor suplinitor la o şcoală în Cluj-Napoca. Promisiunea a venit în condiţiile în care femeia a afirmat că soţul ei, senatorul Alexandru Cordoş, se bucură de influenţă asupra inspectorului şcolar general de la ISJ Cluj şi că va interveni personal la acesta pentru a-i obţine locul de muncă promis.

Într-o altă situaţie, soţia parlamentarului i-a promis unei persoane că, în schimbul a 3.000 de lei, o va ajuta să promoveze examenul pentru ocuparea postului de jurist la Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca.

Surse din cadrul anchetei au adăugat că altor patru persoane le-a promis, în schimbul a 800 şi 1.500 de euro, că, prin traficarea influenţei de care se bucură sau afirmă că se bucură asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la examenele pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Cluj, vor obţine un post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată.

De asemenea, Mihaiela Cordoş a făcut demersuri pe lângă persoane cu funcţii de conducere din cadrul Casei Judeţene de Pensii Cluj pentru angajarea temporară a unei persoane în cadrul acestei instituţii publice.

Alexandru Cordoş, vizat în dosarul Uioreanu

Senatorul PSD Alexandru Cordoş, ales în colegiul uninominal 4 din Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, aflat la cel de-al doilea mandat, a fost pus în august 2014 sub urmărire penală de procurorii DNA pentru infracţiunea de favorizare a făptuitorului.

El este acuzat că ar fi avertizat mai multe persoane implicate în dosarul de corupţie în care este cercetat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Cordoş a obţinut informaţiile de la finul său, comisarul-şef al poliţiei judiciare din cadrul DNA Cluj, Valentin Tătar, cunoscut ca fiind "omul lui Uioreanu din DNA", care şi-a recunoscut de altfel vinovăţia. 

În urma acordului de recunoştere încheiat cu procurorii DNA în iulie, Tătar a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani, pentru săvârșirea în concurs a trei infracțiuni, din care una în forma tentativei, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.