Peste 1000 de persoane au petrecut Ziua Europei în stradă, în semn de protest faţă de defrişările abuzive. Soţia primarului, printre ele FOTO/ VIDEO
- Scris de Teodora Demian
- 09 Mai 2015, 22:13
- Eveniment
- Ascultă știrea
Aşa cum era anunţat, primii protestatari au ajuns în Piaţa Unirii, locul stabilit de întâlnire, la ora 16:00, ei fiind întâmpinaţi de câţiva localnici din Borşa, judeţul Maramureş, îmbrăcaţi în costume populare şi, în unele cazuri, încălţaţi cu opinci, veniţi de la mare depărtare pentru a-şi face auzite doleanţele.
"Vrem să ni se restituie cele 17.000 de hectare de pădure a composesoratului Borşa. Noi avem sentinţă definitivă şi irevocabilă de punere în posesie a celor 17.000 hectare, dar care nu s-a respectat. Din ce cauză? Cauza o vedem mereu la Sebeş, Alba, la Rădăuţi: cei de la Holzindustrie exploatează lemnul din pădurile României. Au corupt instituţiile statului român ca să nu ia măsuri contra lor şi aşa noi am rămas fără pământ. Vrem să păstrăm pădurea pentru copiii noştri. Nu vrem un mediu contaminat, nu vrem un mediu plin de cioate, nu vrem un mediu plin de crengi şi rumeguş pe toate râurile. Vrem să avem un mediu curat, vrem să avem locuri de muncă pentru tinerii noştri ca să nu mai plece în afara ţării în căutarea unuia", a afirmat Găvrilă Timiş, membru în Consiliul de Administraţie al composesoratului.
În scurt timp, zona a fost "inundată" de mulţime, la apogeul manifestației fiind prezente peste 1000 de persoane. Elevi de liceu, tineri, bătrâni, singuri, împreună cu prietenii, de mână cu partenerul de viață, cu sugari în brațe sau cu copii în spate, cu bicicletele lângă ei sau alături de patrupede, clujenii au profitat de ocazie pentru a-și manifesta nemulţumirea faţă de atitudinea părtinitoare a autorităţilor în ceea ce priveşte problema defrişărilor masive din ţară, dar şi a deciziei preşedintelui Klaus Iohannis de a trimite Codul Silvic spre reexaminare în Parlament.
"Am copilărit aproape de Vlădeasa şi aş vrea ca şi copilul meu să aibă ocazia să vadă pădurile pe care eu le cunosc. Bineînţeles, am venit şi pentru a putea fi refăcute pădurile. Va fi o muncă grea şi vreau ca măcar să atragem atenţia într-un mod sau altul. Altceva nu putem face, nu putem să schimbăm imediat, dar atragem atenţia cu speranţa că se vor replanta copacii", a precizat Sabina Vaida, o mamă de 38 de ani, ţinând un banner în mână.
Aceeaşi părere a avut-o o proaspătă mămică, venită la protest cu bebeluşul în braţe. "Ştiu cât se taie, am fost în Apuseni, am văzut dealuri întregi rase, care chiar ar pune în pericol drumul forestier şi pe cel care duce spre o localitate din zonă, s-a ras complet. Este dealul, drumul şi lacul. Oricând poate fi o alunecare de teren. Se vede că s-a schimbat şi clima din România de când se taie. E o ură împotriva pomilor şi a spaţiului verde, aşa ceva nu am mai văzut. Nici în Cluj nu se ţine cont de spaţiul verde, se asfaltează, petecul ăla de pământ din jurul copacilor nu este suficient ca să aibă aer şi vor muri", a spus ea.
Mesaje dure către autorităţi
Ca de obicei, protestatarii au venit înarmaţi cu bannere cu mesaje critice, precum "Pontannis", "Noi vrem păduri, voi vreţi voturi, facem trocu?", „Salvaţi copacii", „Suntem natura", „Indiferenţa ucide", „Dacă e aşa democraţia ca la noi în România unde conduce mafia, noi vrem alt sistem", "Pădurea nu este...frizerie, ca să tai ce... şi cum vrei", „Horea şi Avram Iancu se răsucesc în mormânt când văd că aţi vândut ce avem mai sfânt", „Pe arginţi retrocedat, muntele ni l-aţi furat, de ni-l taie pân la fier, Holzindustrie Schweighofer", "Pădurea nu este capitalul vostru electoral", "Lăsaţi natura în pace, copacii nu sunt fabrică de bani" sau "A venit primăvara, pădurea e plină de toporaşi".
De o intrare aparte s-au bucurat moţii din comuna Horea, judeţul Alba, care şi-au făcut apariţia "regeşte", în aplauzele participanţilor. Ajutaţi de câteva megafoane, aceştia au scandat împreună cu ceilalţi "Pontannis nu uita, pădurea nu-i a ta", "Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă", "Aţi făcut pădurea scrum, nu plecăm acum din drum", "Parlamentarul, frate cu tâlharul", "Pedeapsa capitală la hoţii de ţară" sau "Hoţii, hoţii, noi luptăm cu hoţii".
Nu au lipsit, desigur, nici clasicele "DNA, DNA, rezolvă corupţia", "Afară, afară cu hoţul din ţară", "România trezeşte-te" şi "Nu corporaţia face legislaţia". Beinînţeles, ca la orice alt protest, s-a scandat şi deja consacrata lozincă "Uniţi salvăm Roşia Montană".
Elevii, la curent cu problemele
Nici cei mai tineri dintre participanţi nu sau lăsat mai prejos şi, în ciuda vârstei fragede, au dovedit nu doar că sunt la curent cu problemele ţării, dar mai ales că le pasă de viitorul lor şi implicit, de direcţia în care se îndreaptă ţara lor.
"Eu cred că noi, locuitorii României, trebuie să ne implicăm şi trebuie să salvăm ceea ce e a nostru, pentru că străinii nu au niciun drept să vină la noi în ţară şi să ne ia ce-i a nostru. Noi ar trebui să profităm de resursele României şi să le exploatăm, dar nu în halul în care ei o fac", a afirmat cu convingere Maria, o tânără hotărâtă de 16 ani.
Opinia sa a fost împărtăşită e o altă elevă, de 15 ani, care a aflat de problema defrişărilor abuzive de la şcoală, de la profesoara sa de geografie. "Pădurile sunt foarte importante pentru România, atrag multă lume pentru că sunt frumoase şi produc oxigen. Mi se pare un lucru foarte incorect că parlamentarii au început să aprobe tăierea copacilor şi că se exportă pentru bani foarte puţini şi nici măcar nu aduc profit ţării", a zis Cătălina.
După o oră de stat în Piaţa Unirii, participanţii au plecat în marş pe străzile oraşului, urmând traseul Piaţa Unirii - Bulevardul Eroilor - Piaţa Avram Iancu - Bulevardul 21 Decembrie - Piaţa Mărăşti şi blocând traficul rutier. Pe drumul de întoarcere spre centru li s-a alăturat Oana Boc, soţia primarului Emil Boc, care i-a însoţit spre Piaţa Lucian Blaga, unde s-au oprit şi s-au pus jos.
La insistenţele jandarmilor au repornit la drum după câteva minute, ajungând din nou, în jurul orei 19:00, în Piaţa Unirii, moment în care din cei peste 1000 de oameni mai rămăseseră în jur de 200.
Ce vor să obţină
Principalele revendicări ale protestatarilor vizează stoparea tăierilor ilegale, menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului "Radarul Pădurilor", protecția pădurilor virgine, cvasivirgine și a parcurilor naționale, deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului Naţional de Împăduriri.
De asemenea, ei îşi doresc instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale, plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000, finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic.
Astfel de acţiuni de protest au avut loc concomitent şi în alte oraşe din ţară, precum Bucureşti, Iaşi, Timişoara sau Alba-Iulia, însă numărul participanţilor, cu excepţia capitalei, a fost mult mai mic.
