Politicienii clujeni vă cer prietenia pe Facebook şi Twitter

Politicienii clujeni vă cer prietenia pe Facebook şi Twitter
Isteria reţelelor de socializare pe internet i-a atins şi pe politicienii clujeni, care şi-au deschis conturi pe Facebook şi Twitter.
Majoritatea oamenilor politici din Cluj, de la primar la preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) şi consilieri, deţin conturi în reţelele de socializare de pe internet. Metoda aleasă pentru a se face cunoscuţi îi prezintă pe aleşi şi pe factorii de decizie din judeţ în ipostaze mai puţin formale.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, are o activitate prodigioasă pe internet: el deţine un cont pe Facebook, dar şi unul pe Youtube, unde postează secvenţe video de promovare turistică a judeţului. Tişe are aproape 1.000 de prieteni virtuali şi urmăreşte ştirile şi noutăţile de pe site-urile Festivalului Peninsula Târgu-Mureş, ştirile sportive, precum şi mai multe portaluri naţionale de ştiri. În plus, Tişe e susţinătorul unei alte pagini create pe Facebook pentru a gira cu adepţi măsurile anticriză ale guvernului: “Susţin măsurile anticriză”. Preşedintele judeţului face trafic şi pe youtube.com, unde postează filmuleţe cu locaţiile turistice din judeţ, folosind username-ul clujul2009’s. Printre ultimele filmări uploadate sunt imaginile cu Castelul Korniş din Mănăstireni, Cheile Turzii sau Sequoia din Apuseni, comuna Săcuieu. Alin Tişe pare familiarizat cu internetul întrucât a dat pe Yahoo Messenger inclusiv declaraţia pentru poliţie în care făcea inventarul lucrurilor care i-au fost furate în 2009, când i-a fost spart apartamentul.



Primarul Sorin Apostu are cont de Twitter. Acest sistem, mai sărac în informaţii personale decât Facebook-ul, îi permite să-şi ţină la curent alegătorii cu ultimele activităţi. Cu toate acestea, Apostu a postat ultima oară pe Twitter în aprilie 2010, chemând clujenii la o acţiune ecologică. “La 14:30 mă voi alătura voluntarilor Betfair pentru a planta salcâmi pe dealul Cetăţuia. Vă aştept în număr cât mai mare”, este ultimul său mesaj către clujeni. Pe de altă parte, Apostu foloseşte site-ul domnuleprimar.ro, un portal unde cetăţenii din marile oraşe din ţară pot adresa întrebări edililor pe teme de administraţie. Aici, Apostu conduce detaşat la răspunsuri date solicitărilor sau reclamaţiilor clujenilor. Apostu este primul pe lista cu cei mai activi primari pe internet, urmat de edilul din Piatra Neamţ şi de cel din Iaşi.

Dacă unii politicieni se folosesc de reţelele de socializare doar ca de nişte clone la site-urile personale, alţii nu ezită să-şi etaleze pe Facebook ipostaze dintre cele mai casnice sau în care apar practicându-şi hobby-urile. Spre deosebire de Tişe, pe care îl putem vedea în fotografii copilot într-o cursă offroad sau jucându-se cu un câine, senatorul liberal Marius Nicoară şi deputatul PDL Adrian Gurzău au conturile de socializare foarte sărace. Singurul interes bifat pe Facebook al lui Adrian Gurzău este pagina media a lui Horia Brenciu.

Fostul senator PRM Gheorghe Funar, secretarul general al partidului, nu deţine cont pe Facebook, însă are o pagină VIP, unde fanii sau susţinătorii îi pot deveni adepţi. Funar nu prezintă fotografii şi, deocamdată, are doar şapte fani, iar informaţiile despre biografia şi cariera sa apar în limba engleză. “Gheorghe Funar este un politician naţionalist român care a devenit celebru ca primar al Clujului, între 1992-2004. Dacă aveţi o pasiune/simpatie pentru Gheorghe Funar, înregistraţi-vă pe Facebook”, se spune pe site-ul de socializare.

În ipostaze relaxate, în excursii din străinătate, excursii la munte sau, dimpotrivă, în fotografii direct la locul de muncă apar Fekete Emoke, vicepreşedinta CJ Cluj, Adriana Antoci, directoarea Casei de Pensii Cluj (în pat, răsfăţând o pisică), Emilian Roşca, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (într-un control la o fabrică), Horia Corcheş, inspectorul de limba română din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, sau consilierii locali Csoma Botond şi El Hayes Roland.

Psihologii spun că prezenţa politicienilor pe reţelele de socializare are două motive. “O dată exprimă latura lor umană, e o chestie de normalitate. Pe de altă parte, cred că e vorba de o acţiune perfect calculată din punct de vedere politic pentru că ei au învăţat că în democraţie e bine să fii implicat în societate, să rezonezi cu transformările ei. Vor să rupă bariera dintre ei şi comunitate şi să fie percepuţi ca oameni normali”, a explicat psihologul Daniel David, profesor la catedra de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai”. El spune că, vânzându-se în acest fel, oamenii politici vor, de fapt, să îşi valorifice capitalul electoral. “Trebuie să ştie unde se impune, totuşi, bariera aceea între ei şi comunitate pentru că ei sunt şi nişte modele, trebuie să aibă grijă ce poze pun, ce informaţii fac publice”, mai crede Daniel David

Comenteaza