Poliţiştii care lucrează cu arestaţi cer “sporul anticorupţie”

Lipsuri mari au fost reclamate şi în cazul poliţiştilor de la intervenţii, spun sindicaliştii.

"Cei de la intervenţii au cea mai riscantă activitate. Marea problemă e legată de dotările necorespunzătoare, şi în cele mai multe situaţii îşi achiziţionează din fonduri proprii vesta sau casca antiglonţ. Vestele poliţiştilor provin mai ales din sponsorizările poliţiilor din alte state, dar după cinci ani nu mai corespund din punct de vedere tehnic. Se fac tot felul de artificii la aceste echipamente pentru ca poliţiştii să fie protejaţi. Cei din Bucureşti o duc cel mai bine, însă şi la ei există un deficit de 50 de căşti. Chiar i-am întrebat cum procedează la intervenţii şi au spus că poliţiştii care nu au cască stau în spatele celor care au acest tip de echipament", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Vasile Lincu, liderul sindicatului Pro Lex.

Unul dintre poliţiştii care lucrează cu persoane arestate preventiv a relatat, sub protecţia anonimatului, situaţiile cu care se confruntă, mai ales când vine vorba de transportul celor pe care îi supraveghează. "Nu doar pentru cei privaţi de libertate sunt condiţii grele, ci şi pentru noi. Maşinile sunt vechi şi iarna e un adevărat calvar să faci drumuri cu ele. E o muncă de uzură maximă, dar ne-am obişnuit. Lucrăm cu tot felul de persoane, majoritatea provin din pătura săracă a societăţii, au tot felul de boli, tot felul de obiceiuri proaste. Salariile sunt mici, foarte mici pentru toate lucrurile la care ne expunem", a povestit angajatul din Ministerul Administraţiei şi Inetrnelor.

Având în vedere faptul că mulţi dintre deţinuţi suferă de afecţiuni contagioase, provenind din medii în care nivelul de trai e scăzut şi igiena precară, liderul Pro Lex spune că, în compensaţie, poliţiştii care lucrează cu ei ar trebui să primească sporuri, conform legii. "Am cerut ministrului Gabriel Berca să emită ordin în acest sens. E vorba de aplicarea art. 14. (1) din Anexa VII a Legii nr. 284/2010. Avem statistici, făcute după situaţii concrete, care arată că lucrători din centrele de arest s-au îmbolnăvit de tuberculoză şi hepatită", a arătat Vasile Lincu.

Constantin Mandache, liderul Sindicatului Agenţilor de Poliţie Cluj, consideră, de asemenea, că poliţiştii care lucrează cu arestaţii preventiv şi cu persoanele reţinute sunt supuşi unor riscuri suplimentare. "Lucrând 15-20 de ani la subsol, într-un arest care se inundă de câte ori plouă, într-un miros greu, sigur că se îmbolnăvesc. Sperăm ca noul centru de arest, care se face la Gherla, să fie gata într-un an", a spus Mandache, poliţist în cadrul Secţiei 6. Totodată, liderul de sindicat crede că şi agenţii de poliţie care lucrează în stradă, adică cei de la ordine publică şi de la serviciul rutier, ar trebui să beneficieze de sporul judiciar.

"Şi aceşti poliţişti lucrează în condiţii grele, vara pe caniculă şi iarna în frig, tot timpul pe stradă, în praf şi gaze toxice de la carburanţi. Însă niciodată nu au primit apă vara sau ceai iarna, aşa cum ar trebui. Spor judiciar de 30% primesc doar cei care lucrează la Direcţia Generală Anticorupţie sau Direcţia Naţională Anticorupţie. Sindicatul nostru a cerut şi în instanţă acordarea acestor sporuri, dar am pierdut. De patru ani ne judecăm la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul e încă pe rol", a explicat Mandache.

Arest nou, la Gherla

Persoanele arestate preventiv pe raza judeţului Cluj sunt ţinute în prezent la subsolul clădirii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj, într-un spaţiu care nu corespunde normelor europene. Investiţiile majore în acest spaţiu sunt inutile, întrucât nu beneficiază de lumină naturală, prin urmare este neconform cu standardele UE. În consecinţă, s-a decis mutarea Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv în apropiere de clădirea Poliţiei Municipiului Gherla, unde IPJ Cluj a identificat un teren pe care se poate ridica un spaţiu modern, la nivelul solului. Lucrările ar urma să fie finalizate în această vară.