Pregătirile de plecare pe Marte se fac într-o peşteră din Cluj

Un grup de profesori universitari şi cercetători ştiinţifici pun la cale un experiment ambiţios de izolare umană într-o peşteră din judeţul Cluj, ce vizează aspecte biomedicale şi psihologice în condiţii de izolare pentru a genera date necesare zborului în spaţiul cosmic, dar şi în domeniul medical.

Iniţiativa îi aparţine profesorului universitar doctor Angelo Bulboacă şi cunoscutului speolog şi cercetător Iosif Viehman, cu participarea profesorului universitar doctor Daniel David, psihologului Dan Pop, profesorului dr. Dafin Mureşan şi dr. Anca Dobrean.

Izolarea umană în peşteră este o formă de experiment controlat în care se investighează reacţiile umane, biomedicale şi psihologice, la izolare. Aceste cunoştinţe au un rol fundamental în înţelegerea naturii umane cu impact medical, în simularea unor situaţii excepţionale, cum ar fi zborurile în spaţiul cosmic.

„Dorim să urmărim cum reacţionează corpul uman şi, mai ales, creierul omenesc la suprimarea unui fapt aparent lipsit de importanţă, dar care este esenţial pentru viaţa noastră, şi anume ritmul circadian, succesiunea de zile şi de nopţi în afara ceasului. Extragerea din ritmul circadian reprezintă un stres. Vrem să vedem cum rezistă omul, mai exact creierul uman, la acest stres. Undeva deasupra căii optice, deasupra nervilor optici este un grup mic de celule nervoase care se numeşte nucleul suprachiasmatic. Acest nucleu primeşte informaţia de la mediul înconjurător. Imediat când e lumină, când e zi, acel nucleu începe să se activeze, iar când se face întuneric, nucleul trimite nişte aferenţe glandei pineale care conţine melatonina , hormonul nostru de somn. Atunci începe noaptea pentru noi. Vrem să vedem ce se întâmplă cu melatonina noastră, şi cu condiţia de stres într-un mediu de izolare atât de perfect cum este o peşteră. Datele ne vor ajuta să ne cunoaştem mai bine. Dorim să vedem componenta neurofiziologică a timpului", a spus profesorul Bulboacă de la catedra de Neurologie a Universităţii de Medicină Cluj.

Componenta psihologică este plusul foarte mare al acestui experiment. Pe lângă factorii medicali se vor măsua nişte indicatori psihologici mult mai complecşi decât s-au măsurat în studiile anterioare. Aici intervine cunoscutul psiholog Daniel David.

„Practic şi Agenţia Spaţială Europeană este interesată de factorul psihologic, nu doar de cel biomedical în zborurile spaţiale deoarece, spre exemplu factori psihologici cum ar fi atenţia, memoria de lucru, modificările structurale de personalitate pot afecta serios, atât performanţa şi sarcinile pe care le ai de făcut într-un zbor spaţial, cât şi interacţiunea între membrii echipei respective. Şi atunci am început astfel de studii şi experimente pe diverse componente psihologice. Chiar anul trecut s-a făcut un experiment de izolare în peşteră, pornind de la ideea că izolarea în peşteră este analogă cu zborul spaţial, în sensul că eşti rupt de stimularea senzorială din viaţa de zi cu zi şi sigur apar modificări în mecanismele psihologice pe care le-am menţionat. Noi credem că acest experiment este o oportunitate extraordinară pentru a învestiga factori psihologici cu relevanţă pentru zborul spaţial. Este cu atât mai extraordinar cu cât nu ştim încă nimic despre reglarea emoţională negativă. Va fi o premieră internaţională când vom afla datele", a spus Daniel David, profesor universitar la Facultatea de Psihologie Cluj.

S-a evaluat subiectul sub aspectul trăsăturilor de personalitate, în special cu accent pe relaţionarea interumană, memoria de lucru, atenţia, nivelul de inteligenţă, iar în timp ce subiectul va fi izolat în peşteră, acesta va implementa o serie de mini experimente. Spre exemplu, la sfârşitul zilei îşi va monitoriza emoţiile negative care au apărut pe parcursul zilei respective. Sfârşitul zilei pentru el va însemna înainte de a se culca, întrucât el nu are de unde să ştie când e zi şi când e noapte. Îşi va monitoriza, de asemenea, gândurile negative iraţionale pe care le-a avut pe parcursul zilei, cum i-au afectat acestea comportamentul.

Un alt tip de experiment va fi unul de reglare emoţională. Dacă va avea stări emoţionale negative de anxietate, de panică de distres sau depresive, există nişte componente care se numesc pastile psihologice pe care subiectul trebuie să le citească, urmând ca după aceea să se facă din nou evaluarea, pentru a vedea cum aceste pastile psihologice îl ajută să-şi controleze emoţiile negative.

Persoana care va intra efectiv în peşteră pentru desfăşurarea experimentului este Alexandru Ionel în vârstă de doar 28 de ani, care este la rândul lui medic rezident neurolog al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj. Acesta nu ştie câte zile este nevoit să stea în peşteră şi nici cât timp ar putea să rezite acolo.

„Voi ieşi din timpul obiectiv şi voi intra în timpul meu subiectiv. Voi avea program de exerciţii fizice, lectură şi voi completa un jurnal ştiinţific cu date care vor fi ulterior analizate de specialiştii din proiect . Este şi un experiment de introspecţie asupra vieţii mele. Sperăm să obţinem date cât mai fezabile şi importante ca să putem ajuta misiunile de pregătire ale oamenilor care într-un viitor mediu vor încerca pentru prima dată în istoria omenirii să ia contact cu Planeta Roşie" a spus tânărul.

Experimentul propriu-zis se va desfăşura în peştera Humpleu din Valea Firii, judeţul Cluj. La o distanţă de 500 de metrii de locul în care Alexandru va fi izolat, se va afla un echipaj care va recepţiona mesajele fonice ale izolatului, în caz de urgenţă.

Studiul în Româia este coordonat de Centrul de Cercetare şi Diagnostic al Bolilor Neurologice în parteneriat cu International Institute for the Advanced Study and Applied Mental Health of Psychology/Departamentul de Psihologie Clinică din Universitatea Babeş-Bolyai.