Zmeu versus Făt-Frumos. Care este profilul psihologic al românului
- Scris de Ioana Pîrlea
- 30 Sep 2015, 18:48
- Eveniment
- Ascultă știrea
O echipă a Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, condusă de psihologul Daniel David, dezvoltă un program strategic de cercetare cognitiv-experimentală a psihologiei românilor. Concluziile studiului au fost relative simple: românii sunt fie nevrotici (sau Zmei, aşa cum au fost numiţi de cercetători), fie deschişi, altruişti sau conştiincioşi (Feţi-frumoşi).
Cele cinci atribute psihologice de bază din profilul naţional de personalitate, evaluate cu testul psihologic, sunt nevrotismul (stabilitatea emoţională), extraversia, deschiderea, agreabilitatea şi conştiinciozitate. Cele două profiluri identificate au primit denumiri metaforice, inspirate din tradiţia românească.
"Ideile principalele sunt următoarele: personalitatea naţională a românilor are o structură bipolară, adică două profiluri complet diferite ca personalitate. Metaforic e imagine între Făt-Frumos şi Zmeu. Pe de-o parte avem un profil caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută, asociată cu deschidere crescută, agreabilitate şi conştinciozitate, profil pe care noi l-am numit X+ sau Făt-Frumos are un potenţial foarte pozitiv. După aceea, avem al doilea profil, X- sau Zmeul, care are următoarea structură: instabilitate crescută, deschidere scăzută, agreabilitate scăzută, conştinciozitate scăzută şi extraversiune scăzută. Aceste două profiluri bipolare sunt distribuite relativ egal la nivel României şi în zonele de dezvoltare ale României", a explicat psihologul Daniel David.
Profilul Zmeului sau X-, aşa cum a fost numit de cercetători, reprezintă în general un potenţial psihologic care se poate exprima mai mult sau mai puţin negativ, în funcţie de constrângerile instituţiilor, în acest moment acest tip de personalitate fiind mai bine reprezentată în grupul persoanelor mai puţin educate, foarte tinere (între 14 şi 19 ani) sau mai în vârstă (peste 60 de ani). Pe de altă parte, Factor X+ sau Făt-Frumos reprezintă un potenţial psihologic care se poate exprima mai mult sau mai puţin pozitiv, acest tip de profil fiind mai bine reprezentat în grupul persoanelor cu studii superioare şi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani.
"Trebuie să înţelegem că aceste două profiluri nu sunt pozitive sau negative, ci au potenţial negativ la pozitiv pentru că transformarea lor în comportamente funcţionale sociale depinde foarte mult de instituţiile socio-culturale pe care le avem. Dacă ai instituţii socio-culturale proaste, chiar dacă ai potenţialul X+, el nu se va exprima în comportamentele pe care le facem ci acestea vor accentua instabilitatea emoţională de tip X-, în timp ce instituţiile puternice şi moderne reuşesc să folosească potenţialul X+ şi reuşesc să atenueze potenţialul X-", a precizat Daniel David.
La nivelul ţării, cele două profiluri bipolare sunt distribuite relativ echilibrat şi, deşi personalitatea Factor X- (54,3%) este uşor mai frecventă decât personalitatea Factor X+ (45,75%), mărimea efectului este neglijabilă. Specialiştii spun că cele două profiluri nu pot fi neapărat catalogate drept "bune" sau "rele", "superioare" sau "inferioare", ci dezvoltarea depinde de instituţiile moderne. Rezultatele sunt interpretabile, după cum spun chiar cercetătorii: mai exact, profilul Zmeului (X-), spre exemplu, într-un moment de pericol poate reprezenta stabilitate, în timp ce într-un moment de oportunitate poate duce la pierderi.
"Niciodată despre personalitate nu trebuie să discutăm despre termeni de inferior sau superior. Aş spune că şi cu structura actuală pe care o avem, cu instituţiile socio-culturale adecvate, putem să fim foarte performanţi şi funcţionali, mai ales că ai reuşit să ai şi acest sistem imunitar destul de important într-o lume imprevizibilă. Instituţiile ar trebui să se schimbe, ar trebui să avem acele valori, acea cultură organizaţională în diverse instituţii în care lucrăm, în care să se implementeze valorile moderne,ceea ce poate însemna disciplină, încredere în oameni, cooperare. În condiţiile în care nivelul de încredere este atât de scăzut, cooperarea noastră este la pământ şi poate acum înţelegem de ce cooperarea noastră este la un nivel atât de scăzut, având aceste profiluri atât de diferite în condiţiile în care avem tendinţa să exagerăm lucrurile şi pe cele pozitive şi pe cele negative , iată crează un context cultural în care diverse aspecte de personalitate nu se pot exprima într-o manieră funcţională. Miza nu este să încercăm să schimbăm personalitatea deşi în principiu ai putea să te gândeşti, prin educaţie, să faci acest lucru; miza este cum creezi instituţii socio-culturale moderne care să folosească maximal potenţialul din fiecare profil, aici este miza majoră pe care noi o avem în moment ca ţară. Această structură bipolară de personalite are o serie de avantaje: spre exemplu, într-o lume nesigură, într-o lume plină de pericole, această structură bipolară te face să fii mai puţin influenţat de acţiunea unor forţe negative asupra sistemului şi atunci este un lucru bun; sigur, într-o lume lipsită de pericole, într-o lume în care ar trebui să fim foarte dinamici, această structură bipolară, care crează un element inerţial, nu ne ajută foarte mult, dar lumea în care trăim este impredictibilă", a explicat psihologul.
Pentru o clasificare mai clară a personalităţilor şi pentru a distinge profilurile locuitorilor din toate colţurile ţării, cercetătorii au făcut o reprezentare pentru opt regiuni. Surpriza a fost însă caracterul fractal (o structură care divizată în părţi face ca fiecare parte să fie o copie în miniatură a întregului) al profilului. Cu alte cuvinte, fiecare regiune în parte a păstrat un echilibru între proporţii, iar diferenţa între X+ şi X- a fost nesemnificativă. Spre exemplu, Clujul a fost inclus în regiunea Nord-Vest, alături de Bihor, Sălaj, Maramureş, Satu-Mare sau Bistriţa-Năsăud, iar 55,4% dintre respondenţi au fost catalogaţi drept „Zmei", restul fiind sub profilul „Făt Frumos".
"Sunt regiunile tradiţionale, regiunile clasice de dezvoltare a României şi distribuţia personalităţii are o structură refractară în sensul că atât la nivelul ţării, cât şi la nivelul fiecărei zone de dezvoltare ai acelaşi raport între profilul X+ şi profilul X-", a explicat David.
Domeniul personalităţii naţionale regionale este un domeniu nou de studii, astfel de lucrări fiind dezvoltate în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau Rusia începând din 2013. Spre deosebire de rezultatele obţinute în România, studiile din alte ţări nu au arărat diferenţe atât de radicale între cetăţeni, iar profilurile identificate nu au fost atât de opuse.
"Practic în cazul altor state e greu de vorbit despre "Făt-Frumos" versus "Zmeu" pentru că nu ai profiluri atât de opuse cum avem noi, ci profiluri mult mai nuanţate şi atunci ei au preferat să le numească altfel - profilul prietenos, relaxat sau creativ - pentru că nu ai avut această polarizare. La noi, elementul cheie este această polarizare", a precizat Daniel David.
Pe de altă parte, cercetătorii atrag atenţia că aceste studii încearcă să scoată la suprafaţă profilul real al românilor şi nu modul în care se percep ei. Mai exact, modul în care ne percepem noi nu corespunde neapărat cu realitatea. „Am căutat diferențe în regiuni, dar nu le-am găsit, decât în autocaracterizări", au mărturisit specialiştii.
