Primăvara de la Sarmizegetusa

Primăvara de la Sarmizegetusa
Unul dintre cele mai importante monumente din România renaşte, după decenii de abandon.

Doi indivizi mătură cu sârg dalele drumului pavat care uneşte cetatea dacică Sarmizegetusa de zona sacră. Mai sus de ei, alţi doi bărbaţi cosesc iarba. E sâmbătă, la mijlocul lui mai, şi unul dintre cele mai importante monumente din România se pregăteşte să îşi primească primii vizitatori cu „acte în regulă" - adică aceia care plătesc o taxă ca să viziteze. „De săptămâna viitoare tăiem bilete, acum curăţăm şi aranjăm, să fie frumos", spune şeful echipei de întreţinere.

În alte locuri, astfel de activităţi şi declaraţii sunt ceva cât se poate de firesc, la Sarmizegetusa Regia, însă, ele sunt o premieră. Poate părea paradoxal, dar cetatea şi zona sacră de la Sarmizegetusa, perimetru inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu se aflau până acum în circuitul turistic propriu-zis, deşi sunt vizitate anual de mii de persoane.

Situaţia s-a schimbat în acest an, când situl istoric a trecut în administraţia Consiliul Judeţean Hunedoara. Şef peste administraţia sitului a fost numit Vladimir Brilinsky, un localnic cunoscut pentru pasiunea sa de o viaţă pentru cetăţile dacice.

Schimbarea în bine este deja vizibilă pentru cineva care vizitează în mod regulat zona: copacii doborâţi de furtuni din incinta cetăţii au fost tăiaţi, zidurile fortificaţiei au fost curăţate. La fel şi drumul pavat. Dar, cea mai spectaculoasă schimbare nu e palpabilă, ci e de atitudine: în sfârşit există cineva care atenţionează vizitatorii atraşi de presupusele energii neobişnuite ale locului să nu se mai caţere pe sanctuare. „Mai înainte era un domn care a venit cu un clopot şi a aprins o flacără pe Soarele de Andezit. Acum, cei de acolo au vrut să intre in Marele Sanctuar Circular", oftează un paznic, după care strigă spre vizitatori să nu mai calce pe pietre.

Priveliştea e cel puţin interesantă: în sanctuarul mic circular, câţiva membri ai unui grup ezoteric meditează pe margini, în timp ce alţi câţiva se rotesc în cercuri strânse, pe iarba din mijlocul templului. Individul cu clopot şi torţă tocmai s-a retras din zona sacră, însoţit de o adeptă. Lângă sanctuarul mare de andezit, un autor de cărţi despre daci, Dan Oltean, introduce în istoria şi geografia locului un grup de amici, cu ajutorul unor scheme desenate pe flip-chart.

Sarmizegetusa pare mai vie ca niciodată în ultimii 1.800 de ani. „Este extraordinar că în sfârşit este cineva care să aibă grijă de acest loc. Am văzut o băncuţă pe care să te odihneşti. Nici măcar aşa ceva nu exista până acum", spune Rodica Oltean, un vizitator frecvent al sitului istoric.

Se taie bilete!

De miercuri, 22 mai, la intrarea în cetate se elibereză bilete - 5 lei pentru adulţi, 2 lei pentru copii. „Pentru sezonul de anul trecut, am estimat că au fost cam 12.000 de vizitatori. Anul acesta, probabil că vor fi puţini, fiindcă vor dispărea cei care organizau diverse ceremonii călare pe monumente, dar vom câştiga cu siguranţă turişti autentici. Sigur, nu avem nimic împotriva celor care ţin aici ceremonii, dar acestea trebuie făcute cu respectarea monumentelor istorice", spune administratorul Vladimir Brilinsky.

În perioada următoare, administraţia sitului îşi propune să elimine toate panourile şi balustradele de fier. „Vrem să fie de lemn, aşa cum e firesc să fie, chiar dacă va trebui să le schimbăm din trei în trei ani", explică Brilinsky.

Până la deplina transformare a Sarmizegetusei Regia într-un obiectiv turistic de top, mai e cale lungă - drumul de acces e unul forestier, nu există niciun fel de industrie conexă prezentă, biroul de informaţii turistice din Costeşti stă închis din lipsă de angajaţi etc. „E vorba de multă muncă şi de investiţii uriaşe, dar primele semne cred că deja se văd", încheie Vladimir Brilinsky.

În paralel cu eforturile administraţiei monumentului, Jandarmeria a instituit o monitorizare permanentă a zonei. Turiştii care au probleme se pot adresa jandarmilor montani, în vecinătatea sitului arheologic fiind amenajat un sediu modular al acestora.

Portal online de informare

„Mişcările" de la Sarmizegetusa sunt apreciate şi de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, instituţia care desfăşoară cercetările arheologice de aici. „Pentru arheologi este un lucru grozav faptul că acolo există o pază permanentă şi cineva care se va îngriji permanent de zonă", a declarat directorul muzeului, Carmen Ciongradi.

Concomitent cu revigorarea turistică a Sarmizegetusei Regia, MNIT a lansat un site ce cuprinde informaţii despre cele şase cetăţăţi dacice care formează ansamblul din Munţii Orăştiei.

„Portalul este destinat pasionaţilor de civilizaţie dacică, astfel oferind accesul vizitatorilor la cele mai noi informaţii şi descoperiri ce ţin de siturile arheologice din Munţii Orăştiei", se arată într-un comunicat de presă al muzeului. „L-am lansat acum fiindcă am vrut să integrăm în el rezultatele cercetărilor de anul trecut şi, astfel, a coincis fericit cu activitatea de reorganizare turistică a zonei", a precizat Carmen Ciongradi.

Portalul are şi funcţia unui ghid turistic, oferind toate datele de acces necesare explorării zonei pentru iubitorii de drumeţii.


În Patrimoniul UNESCO din 1999

Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac, şi cinci dintre cetăţile care o apărau (Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Piatra Roşie, Căpâlna şi Băniţa) au fost incluse în 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. „Aceste fortăreţe demonstrează o fuziune neobişnuită de tehnici şi concepte arhitecturale, militare şi religioase (...) Ruinele lor, bine păstrate şi de mari dimensiuni, sunt amplasate într-un cadru natural pitoresc şi oferă imaginea spectaculoasă a unei civilizaţii viguroase şi inovatoare", se arată în descrierea UNESCO a cetăţilor dacice.

După Revoluţie şi până recent, zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a fost cunoscută pentru activitatea febrilă a căutătorilor de comori şi a celor care consideră că aici există anumite energii, ce ţin de sfera percepţiei extrasenzoriale. Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat, în 20 februarie, patrimoniul cetăţii Sarmizegetusa Regia din administrarea Ministerului Culturii, în speţă fiind vorba de 19 hectare de teren pe care se situează cetatea, spaţiul sacru şi zonele adiacente acestora.

 

 

Etichete
Comenteaza