Realitatea Plus, o televiziune regională în Balcani. Rareş Bogdan şi Andreea Creţulescu, coordonatori editoriali VIDEO

 Realitatea Plus, o televiziune regională în Balcani. Rareş Bogdan şi Andreea Creţulescu, coordonatori editoriali   VIDEO
CNA a aprobat, astăzi, o solicitare a societăţii Geopol International, deţinută de Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru, de lansare a postului de ştiri Realitatea Plus, pentru care s-a făcut o investiţie de 13 milioane de euro şi care va emite în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Geopol International SRL (ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL - 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru - 50%) şi Păcuraru Alexandra-Beatrice -1%) de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit pentru televiziunea de ştiri Realitatea Plus, care ar urma să emită în România, Republica Moldova şi ţări din Balcanii de Vest (Croaţia, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Republica Macedonia).

La şedinţa CNA de joi a fost prezentă o delegaţie a Geopol International SRL, formată din Cozmin Guşă (în calitate de coordonator editorial al trustului Realitatea Media şi de acţionar majoritar al creditorului principal şi al companiei care a solicitat licenţa pentru televiziunea Realitatea Plus), Florin Bercea (administratorul special al societăţii Realitatea Media, aflată în insolvenţă), Andreea Creţulescu şi Rareş Bogdan (coordonatori editoriali ai Realitatea Plus) şi Alin Petran (coordonatorul tehnic al proiectului Realitatea , dar şi al reţelei Realitatea).

Potrivit dosarului depus la CNA şi prezentat de reprezentanţii Consiliului în şedinţa de joi, Realitatea Plus va difuza un program cu difuzare naţională şi internaţională, 24 de ore din 24. Profilul Realitatea Plus va fi tematic - televiziune de ştiri. Grila postului va cuprinde 60% - programe producţie proprie, 25% - programe ale altor producători şi 15% - materiale retransmise de la televiziunea de ştiri Realitatea TV. Programul va fi difuzat în limba engleză şi va fi subtitrat în limba ţărilor cărora li se adresează.

Valoarea investiţiei în dezvoltarea televiziunii Realitatea Plus este de 13 milioane de euro, conform dosarului depus la CNA.

"Facem un demers în premieră de a extinde un brand românesc pe o zonă emergentă din punct de vedere media şi geopolitic. Este zona vizată de extindere a Uniunii Europene (...) Acest demers ajută trustul Realitatea, deschizând în baza investiţiei pe care o facem posibilităţi de asociere pentru finalul acestui an sau începutul anului viitor, când preconizăm şi ieşirea din insolvenţă (a Realitatea Media SA, n.r.)", a spus Cozmin Guşă, joi, la CNA.

El a precizat că societatea Geopol International a solicitat deja sprijinul Ministerului Afacerilor Externe pentru a fi asistată în obţinerea de licenţe audiovizuale pentru Realitatea Plus şi din ţările în care se doreşte extinderea televiziunii. De asemenea, postul va avea un studio la Bruxelles, a mai spus Guşă.

În ceea ce priveşte echipa noii televiziunii, Cozmin Guşă a explicat că aceasta va avea "un nucleu românesc". "Realitatea Plus va avea o echipă de coordonare mixtă, cu reprezentanţi din toate zonele vizate de acoperirea licenţei şi bineînţeles de la Bruxelles. Avem în vedere şi colaborări cu mari branduri, inclusiv Euronews", a spus Cozmin Guşă.

Răspunzând unei întrebări venite de la membrii CNA, Cozmin Guşă a spus că a decis să solicite licenţa pentru Realitatea Plus pe societatea Geopol International SRL, pentru că aceasta are o activitate profitabilă, deţine banii necesari pentru investiţia vizată şi desfăşoară deja activitate în zonele în care noua televiziune va emite.

De asemenea, Cozmin Guşă a spus că televiziunea Realitatea Plus se adresează unei audienţe "interesate de integrare europeană", dar şi mediului administrativ şi decidenţilor politici care doresc să fie informaţi despre "mersul integrării, inclusiv în perioada de pre-aderare şi de post-aderare", având în vedere că multe dintre ţările în care va emite noul post nu sunt încă membre ale Uniunii Europene.

Totodată, Cozmin Guşă a spus că el crede şi în "potenţialul de business" al noului post Realitatea Plus. "E un demers riscant într-adevăr, dar, pe baza cercetărilor pe care le facem, sunt optimist. Riscăm această investiţie şi pentru a internaţionaliza brandul Realitatea (...), dar şi pentru că credem în potenţialul de business, nu din primul an, după al doilea an, dar credem", a mai spus Guşă.

În schimb, Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că se teme să voteze pentru acordarea unei licenţe pentru Realitatea Plus, din cauza "precedentului RTV (în prezent România TV, n.r.)".

"Dumneavoastră, în momentul acesta, veniţi cu un proiect editorial care într-adevăr e foarte bun. Temerea mea este din folosirea aceluiaşi brand şi din precedentul RTV. Când RTV Târgu-Jiu a solicitat modificarea licenţei, eu am votat împotrivă, bănuind ce o să se înâmple. Ce siguranţă îmi daţi că peste un an nu veţi veni cu o solicitare la CNA de modificare a grilei, în aşa fel încât să nu mai fie o solicitare pentru Balcanii de Vest, ci pentru România?", l-a întrebat Narcisa Iorga pe Cozmin Guşă.

Acesta a felicitat-o pentru modul în care a votat în cazul licenţei România TV. "Sunt competitorii noştri, dacă s-au contorsionat aşa, bineînţeles principalii perdanţi am fost noi. Această licenţă (Realitatea Plus, n.r.) nu este o licenţă pentru România, noi mai solicităm şi în Balcani. Nu pot să vă promit că nu vom veni cu o solicitare de modificare de grilă (...) Nu avem intenţiile pe care le-aţi sugerat, de aceea nici nu le comentez", a mai spus Cozmin Guşă.

Totuşi, Cozmin Guşă a declarat pentru MEDIAFAX, după obţinerea licenţei, că semnalul pentru Realitatea Plus va fi ridicat din România, probabil prin intermediul RCS&RDS, partenerul Realitatea Media. Acest lucru înseamnă că postul Realitatea Plus va fi disponibil şi pentru telespectatorii români, nu doar pentru cei din Republica Moldova şi pentru ţările din Balcanii de Vest.

După ieşirea reprezentanţilor Geopol International din sala de şedinţe a CNA, membrii Consiliului au supus la vot propunerea lui Christian Mititelu de acordare a licenţei pentru Realitatea Plus. Propunerea a fost aprobată cu 7 voturi "pentru" (Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Lorand Turos şi Florin Gabrea) şi 2 "împotrivă" (Narcisa Iorga şi Valentin Jucan).

Realitatea Plus va emite în Republica Moldova şi în ţările din fosta Iugoslavie, inclusiv Macedonia.

Proiectul în care Guşă intenţionează să investească aproximativ 12 -15 milioane de euro, pe o perioadă de 3 - 4 ani, va fi lansat cel mai devreme în 2015.

Realitatea Plus va avea un studio la Bucureşti, unul la Bruxelles şi câte unul în capitalele ţărilor în care va fi prezentă, după modelul Euronews, crawl-ul urmând a fi în limba fiecărei ţări.

Cum au comentat membrii CNA solicitarea:

Cristina Trepcea, membru CNA - Cei care au fost la vremea respectivă în acest consiliu, își aduc aminte de prezentarea domnului Stelian Tănase. Ne-a prezentat un proiect editorial și niște planuri de viitor care mă făceau să sufăr că nu sunt jurnaist și că nu pot participa la o asemenea minune editorială. Mi-ar fi mare drag dacă s-ar întâmpla măcar 10% din ce s-a discutat aici.

Viorel Vasile Buda, vicepreședinte CNA - Și mie mi s-a părut o viziune foarte deosebită. Mi-a plăcut modul în care s-au prezentat.

Narcisa Iorga, membru CNA - Eu aș propune să respingem solicitarea și motivul este brandul. Îmi mențin rezervele cu privire la viitorul apropiat al acestui post. Aș solicita modificarea denumirii.

Laura Georgescu - Am avut aceleași dubii și m-am consultat cu departamentul licențe. Din moment ce OSIM-ul s-a pronunțat, noi nu mai avem ce să facem.

Viorel Vasile Buda - Mie mi s-a părut foarte fezabil acest proiect. Dacă vor să o facă, nu văd niciun impediement.

 

VEZI MAI JOS O PREZENTARE A NOULUI POST DE TELEVIZIUNE

Serviciul de programe audiovizuale de televiziune cu denumirea "REALITATEA INTERNATIONAL" este primul program de televiziune de stiri si informatii din Romania, difuzat in limba engleza si limbile tarilor de difuzare, cu programe destinate locuitorilor din tarile blocului Balcanilor de Vest ( Croatia, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia si Hertegovina,Republica Macedonia) si Republica Moldova.

Uniunea Europeană, formată din şase state membre la crearea sa, în 1957, a ajuns să includă azi douăzeci şi şapte de state membre, în urma a cinci extinderi. Extinderea este un important motor pentru integrare. Cu toate acestea, a cincea extindere, de o amploare fără precedent, care a avut loc în două valuri succesive în 2004 şi 2007 pentru a include douăsprezece noi state membre,inculsiv Romania, a fost cea care a definit contururile politicii de extindere. Aceasta a cincea extindere a fost prima realizata cu implicarea majora,activa,sprijinul si ajutorul posturilor de televiziune si radio private. In aceasta etapa de aderare la UE, in piata audiovizuala din tarile candidate, inclusiv tara noastra, s-au format si au performat un numar mare de jurnalisti si specialisti in comunicare, care au avut un rol semnificativ in promovarea, prezentarea, informarea pe durata intregului proces .

Procesul de extindere a uniunii Europene continua. Aceasta regrupează acum ţările candidate la aderarea la UE şi ţările potenţial candidate din Balcanii de Vest. Primele sunt incluse în procesul de extindere, iar ultimele în procesul de stabilizare şi de asociere.
În timp ce obiectivul procesului de extindere este de a pregăti ţările candidate pentru a-şi asuma obligaţiile de stat membru la momentul aderării, procesul de stabilizare şi de asociere este menit să apropie ţările potenţial candidate de Uniunea Europeană. Aceste procese se bazează pe cerinţe stricte, în care se ţine seama de nevoile şi meritele specifice ale fiecărei ţări, fiind sprijinite de instrumente bilaterale şi financiare concepute în acest scop.

Uniunea Europeană aplică ţărilor din Balcanii de Vest aceeaşi metodologie ca în cazul noilor state membre şi al ţărilor aderente. În aceste condiţii, procesul de stabilizare şi de asociere îmbogăţit rămâne cadrul general pentru parcursul european al ţărilor din Balcanii de Vest până la integrarea lor în UE.

Experienta si expertiza jurnalistilor din tara noastra, a formatorilor de opinie si analistilor politici „rodati" la scoala procesului de integrare europeana a tarii noastre,precum si imbogatirea experientei si in calitate de cetateni europeni, ne recomanda in realizarea proiectului REALITATEA INTERNATIONAL si implicarea activa in piata audiovizuala europeana si a Balcanilor de vest, si ocuparea primelor pozitii in actiunile de informare, comunicare, educare a cetatenior din statele candidate sau potential candidate, dar si prezentarea „candidatilor" cetatenilor europeni, pentru a as-i cunoaste cat mai bine viitorii „concetateni".

 

Realitatea International se va implica in sprijinirea procesul de stabilizare şi de asociere a ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi reflectarea si informarea despre respectarea criteriilor de aderare în perspectiva aderării acestor ţări. Vom oferi informatii coerente despre reformele care urmează să fie întreprinse, precum si planuri de acţiune , calendarul şi detalii privind mijloacele precise prin care intenţionează să îndeplinească cerinţele în vederea unei mai ample integrări în UE.

Proiectul Realitatea International nu include doua state candidate, Turcia si Islanda, datorita specificului celor doua tari, a distantelor geografice foarte mari precum si existenta in aceaste tari a unui numar semnificativ de servicii de programe audiovizuale de televiziune proprii sau a statelor vecine.

 

Prima parte a proiectul Realitatea International va fi demarat imediat prin deschiderea unui studiou de televiziune de stiri si informatii la Bucuresti, numit de noi Studioul Central. Cu un numar de aproximat 300 angajati din care peste 200 jurnalisti studioul va produce si difuza emisiuni de stiri si informatii in limba engleza, cu adresabilitate tarile din regiunea de vest si Republica Moldova. Aceste emisiuni vor fi difuzate traduse in crawl pentru difuzarea in fiecare din tarile tinta. La Chisinau, Belgrad, Zagreb, Tirana, Podgorita,Sarajevo,Skopje vor fi amenajate studiouri locale, recrutati,instruiti si angajati cei mai buni jurnalisti ,redactori,si oameni de televiziune de stiri si informatii din zonele respective . Aceste studiouri vor realiza emisiuni destinate tarii respective,difuzate simultan in toate capitalele, precum si emisiuni de informatii stiri si prezentare a evenimentelor din tarile respective ce vor fi difuzate de studioul central pe feed ul de emisie europeana, avand drept prezentarea situatiei din aceste tari telespectatorului european.Aceste emisiuni produse de studiourile locale vor fi integrate in principalele emisiuni de dezbatere si analiza a studioului Central Bucuresti.Studiourile locale vor livra imediat si stirile de interes din zonele respective catre studioul central, studiourile locale avand posibilitatea de a intra oricand in emisia centrala cu breaking news.Emsiunile de la Chsinau vor fi produse si difuzate in limba romana. Emisiunile locale, care au adresabilitate doar cetatenii Republicii Moldova vor fi traduse in crawl in limba rusa si limba engleza.

Tot in prima etapa de dezvoltare a proiectului vor fi amenajate studiouri de televiziune la Bruxelles si Strasnourg, studiouri care vor fi interconectate cu studioul central de la Bucuresti si cu toate sttudiourile locale. Aici vor functiona mai multe subredactii permanente in care vor fi detasati jurnalisti de la toate studiourile locale si studioul central.

In cea de a doua etapa a proiectului, se va trece la transformarea studiourilor locale in studiouri independente, cresterea semnificativa a timpului de emisie destinata productiilor proprii destinate locuitorilor regiunii respective si productia unui numar mai mare de materiale din tara respectiva, destinate publicului telespectator din UE in vederea prezentarii si promovarii valorilor tarilor candidate.

Publicitatea si comunicarea comerciala va fi difuzata in conformitate cu prevederile cadrul european de reglementare al serviciilor media audiovizuale, si va contine atat publicitate comerciala cat si publicitate institutionala.

 

 

Comenteaza