România, locul doi în UE la producția de biciclete, dar în urma tuturor la mobilitate

Lucian Contras, președinte ACIC-Velo România: „Fără infrastructură nu se încumetă nimeni să meargă cu bicicleta la muncă". Industria vine în fața autorităților cu o voce unită

România stă bine ca producător de biciclete și prost ca piață. Lucian Contras, președintele ACIC-Velo România, spune că trebuie schimbată această imagine, iar prima condiție este infrastructura.

„Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană la producție de biciclete, dar nu și ca piață", a explicat Lucian Contras. La mobilitate, spune el, situația este alta: „Suntem mult în spate", în urma tuturor statelor din Uniunea Europeana.

Potențialul de creștere există, bicicleta poate fi folosită tot mai mult, pentru sănătate și ca mobilitate alternativă. Condițiile pentru asta lipsesc însă. Contras avertizează că nu e suficient „să trasăm niște linii verzi" și să spunem că s-au făcut piste pentru că au existat bani europeni.

Lipsa infrastructurii ține România blocată într-un cerc vicios. Oamenii ar merge cu bicicleta la muncă și ar folosi-o ca mijloc de deplasare, dar nu au pe unde. „Fără infrastructură nu se încumetă nimeni să-și riște viața printre mașini", a spus Contras.

În ultimii ani, în special prin PNRR, s-au construit piste. Nici asta nu ajunge, pentru că infrastructura „trebuie făcută cu cap". Pistele trebuie să unească punctul A de punctul B și să te ducă efectiv la muncă. Nu trebuie să fie întrerupte și nici realizate cu încălcarea normelor.

Pe lângă piste, Contras a arătat că lipsesc parcările pentru biciclete, iar oamenii din industrie știu foarte bine acest lucru. „Degeaba ai pistă de bicicletă" dacă nu ai unde să o lași la magazin sau la destinație. Lipsa rastelurilor descurajează mersul pe bicicletă.

În alte țări, spune el, o lege obligă instituțiile publice să amenajeze rastele în fața clădirilor. Marii comercianți care au venit cu know-how din vest le montează deja, pentru că acolo e practică uzuală. La noi, amenajarea pe spațiul public cere aprobări de la instituții, iar discuția se blochează.

Declarațiile au venit la prima întâlnire oficială a membrilor ACIC-Velo România, desfășurată pe 25 septembrie 2026. Lucian Contras a spus că principalul obiectiv, pe termen scurt, este ca autoritățile să vadă că industria vorbește acum la unison. La eveniment au participat mulți antreprenori din industrie și reprezentanți ai celor mai mari producători de biciclete din România.

Mesajul către autorități este că industria există, are soluții și, în primul rând, o voce unită care să le pună pe masă.

Soluțiile se regăsesc în obiectivele ACIC-Velo România:

•       Mobilitate și infrastructură: promovarea bicicletelor și a vehiculelor electrice pe două roți și sprijin pentru piste, parcări securizate și transport multimodal.

•       Reprezentare și politici publice: dialog cu autoritățile locale, naționale și internaționale. Include programe de stimulare a achiziției, cu subvenții și facilități fiscale pentru angajați și angajatori, după modelul european „Bike to Work".

•       Împotriva furtului și a pieței negre: sistemul Bike ID, cu un număr unic de identificare (BIN) pentru fiecare bicicletă, și măsuri contra concurenței neloiale a pieței negre și gri.

•       Standarde și calitate: aliniere la normele europene și colaborare cu autoritățile pentru standarde privind infrastructura velo.

•       Evenimente și comunitate: târguri, expoziții, campanii de conștientizare și networking între membri.

•       Cadrul legal: propuneri legislative și recunoașterea meseriei de mecanic de biciclete în nomenclatorul de calificări.

•       Rețele internaționale și cicloturism: aderarea la organizații precum CONEBI și dezvoltarea traseelor cicloturistice.

•       Date și transparență: centralizarea datelor despre industrie (locuri de muncă, producție, vânzări, import-export) și un ghid al drepturilor și obligațiilor retailerilor față de consumatori.

Pentru o industrie care produce mult, dar vinde puțin pe piața internă, aceste obiective urmăresc să ducă bicicleta de pe linia de producție și pe drumurile României