Romii strâmbă din nas. Nu le plac locuinţele modulare pe care plătesc o chirie simbolică VIDEO / GALERIE FOTO

Chiria pentru un imobil nou din Pata Rât este de 21 de lei. Cu toate astea, romii nu sunt fericiţi şi văd doar lipsurile caselor.

Petru Greta (56 ani) este recunoscut ca liderul comunităţii încă dinainte ca aceste familii să fie mutate de pe strada Coastei şi este cel mai revoltat dintre toţi. Consideră casa cea nouă un lagăr.

"36 de familii am rămas fără nimic. Eu am investit în casa de pe Coastei, care a fost demolată, 300 de milioane de lei (30.000 lei noi-n.red.) din banii lucraţi de copii în străinătate, chit că nu era casa mea. Aici locuim trei familii într-o cameră ca un buncăr. E lagăr aici, lagăr de exterminare", îi spune Greta reporterului ziuadecj.ro, întrebat cum găseşte condiţiile din locuinţele modulare. Arată şi băile, una la patru camere: "şapa e turnată prost iar apa nu se scurge prin gura de scurgere ci pe lângă WC, în camera de lângă. Toate camerele au igrasie şi mucegai", spune el revoltat.



În fiecare dintre camerele puse la dispoziţie de Primăria Cluj-Napoca pentru romii relocaţi de pe Coastei locuiesc cel puţin opt persoane. Greta explică: "Când m-am mutat pe Coastei era acum 21 de ani. De atunci copiii au crescut, au făcut şi ei copii. Într-o cameră stăm trei familii".

 Romii au înfiinţat un "comitet al locatarilor", după cum se exprimă fiul lui Greta, Alexandru (35 ani). "Niciunul nu suntem mulţumiţi de condiţii. E igrasie, e mucegai în fiecare cameră, nu avem încălzire decât de la lemne, peste tot şapa a fost turnată strâmb", spune el.

Unii dintre romii care locuiau pe Coastei ilegal, adică fără contract de chirie încheiat cu Primăria Cluj-Napoca, au primit totuşi locuinţe modulare în zonă. Între aceştia este şi Valentin Varga (23 ani), care locuieşte împreună cu concubina sa şi cu cei patru copii într-una dintre camerele locuinţelor modulare. Când reporterul a vizitat locuinţa, în aceasta se aflau opt persoane, dintre care cinci copii, iar în mijlocul podelei erau aruncate deşeuri electrice care urmau să fie sortate şi valorificate.

Deşi nu se califica pentru a primi casa din Pata Rât, Varga nu este mulţumit de condiţii. "Nu ne putem lăsa copiii afară din cauza câinilor şi a ţiganilor de jos (locuinţele modulare sunt ridicate la 500 de metri în linie dreaptă de o colonie de barăci improvizate la marginea drumului în care locuiesc mai multe familii de romi - n.red.), să se joace sau să-i trimitem după ţigări. Aici nu pot munci - pe Coastei lucram ca zilier în Mărăşti, acum distanţa e prea mare şi nu se merită", i-a spus acesta reporterului ziuadecj.ro. Pe Coastei, Valentin Varga locuia ilegal iar acum a primit un contract de închiriere, totuşi spune că nu este mulţumit "pentru că uitaţi, e plin de mucegai după mobilă", şi pentru faptul că nu are apă caldă: "trebuie să facem baie aici în cameră şi să scoatem restul familiei afară".

 

Nu toţi cei care locuiau pe Coastei au beneficiat, însă, de aceste condiţii. Mulţi dintre ei - 36 - nu au primit locuinţe, în schimb Primăria le-a alocat câte 20 de metri pătraţi de familie şi materiale de construcţii ca să-şi ridice o casă - 20 de scânduri şi câte două grinzi. Casele ar urma să fie ridicate, din lemn, în continuarea celor două şiruri de locuinţe modulare. În această situaţie se află şi Alex  Petru (26 ani). "Eu am fost evacuat din locuinţa unde stăteam înainte şi am primit 20 de scânduri ca să-mi construiesc o casă. Cum să construiesc cu materialele astea şi pe vremea asta turbată?", spune el. Petru urmează şi cursurile de liceu la seral, "mi-e şi ruşine să ies în lume", şi se întreabă cum de locuinţele modulare au primit autorizaţie de construcţie, având în vedere că terenul este extravilan, dar şi autorizaţie de mediu, atât timp cât acestea sunt ridicate în vecinătatea depozitului Terapia SA.

Locuinţele modulare ridicate de Primăria Cluj-Napoca, ce sunt compuse din câte patru camere, un hol şi o baie, au statutul de "locuinţe temporare" şi nu de "locuinţe sociale". Acest statut îl au locuinţele unde sunt cazate persoanele lovite de calamităţi şi care au nevoie urgentă de cazare. Contractele de închiriere au fost încheiate pentru doi ani.