Sute de clujeni la Observatorul Astronomic. Eclipsa secolului, observată prin sateliții NASA

Clujenii au năvălit la Observatorul Astronomic, după ora 20:00, pentru a asista la cea mai spectaculoasă eclipsă de Lună a acestui secol. 

Cu toate că instituția clujeană se află în proces de renovare, clujenii au făcut slalom printre bolovani și materiale de construcții pentru a vedea fenomenul ceresc. "Nu am mai văzut atâta lume pe aici de la eclipsa precedentă, de acum trei ani. Era tot vara și atunci curtea a fost plină ochi", mărturisea portarul instituției.

În jurul orei 23:00 scările instituției erau înțesate de oameni, la fel și terasa. Nu toți au ajuns la momentul oportun deoarece straturile de nori au făcut ca Luna să nu fie vizibilă tot timpul. Unii dintre cei sosiți au crezut că obiectivul era dereglat din cauza copiilor care au atins aparatul și care nu ajungeau la vizor.

"Se pare că Luna e mai țâfnoasă azi și este acoperită de nori. Voi îndrepta obiectivul către Marte, care este mai strălucitoare azi, mai tare decât Jupiter, dar nu așa de strălucitoare ca Venus", a explicat cercetătorul Liviu Mircea.

La sala de curs de la parter pe două ecrane erau proiectate imagini luate cu corpul ceresc prin intermediul NASA, din diferite părți ale globului, printre care țările arabe sau Grecia. 

Cea mai lungă eclipsă totală din secolul XXI aliniază Soarele cu Pământul, Luna, dar şi planeta Marte, care devine vizibilă sub Lună. Momentul maxim al conjuncţiei a fost ora 23:22, însă fenomenul a putut fi urmărit pe cerul senin începând cu ora 21:00.

Eclipsa de Lună, care corespunde momentului în care Selena intră în umbra Pământului, a putut fi urmărită din jumătate de lume, fie ca o eclipsă totală, fie ca una parţială. Africa de Est şi de Sud, Orientul Mijlociu şi India sunt regiunile de unde eclipsa de Lună a putut fi urmărită cel mai bine.

Eclipsa de Lună nu a fost vizibilă din America de Nord şi din cea mai mare parte a Oceanului Pacific. Următoarea eclipsă de Lună cu o durată similară va avea loc abia în 2123.

Observatorul Astronomic Cluj reprezintă o instituţie de învăţământ şi cercetare în domenii precum astronomia generală, astrofizica, mecanica cerească, sateliţi artificiali. Baza materială achiziţionată în 1982 a constat în refractor Coude-Zeiss (150/2250) (amplasat în cupola Gautier-Prin de 600 cm), refractor Zeiss (100/1000), sextant Zeiss şi teodolit Zeiss.

Observatorul a mai fost înzestrat cu refractor Reinfelder de 130 mm, astrograf Vierlinser cu obiectiv cvadrilenticular de 15 cm, refractor Frauhoffer de 70 mm, lunette de passage pentru observarea trecerii aştrilor la meridianul ceresc al locului.

Din 2007, zestrea materială a fost îmbogăţită prin achiziţionarea şi instalarea unei cupole de 450 cm (PD 15 Technical Inovations), care găzduieşte un refractor catadioptric Schmidt-Cassegrain marca Meade, de 30 cm, şi un refractor solar Coronado de 60 mm.

Atunci s-au mai achiziţionat un spectrograf SBIG, camere CCD, un telescop reflector Vixen de 26 cm, montat în paralel cu instrumentul Coude în cupola veche, accesorii pentru telescoape, şi o reţea de 15 calculatoare Dell. Observatorul beneficiază de o bibliotecă de specialitate, care conţine 16.000 de titluri.