Taxa care falimentează producătorii de medicamente

Producătorii de medicamente susţin că taxa de clawback poate duce la faliment sau la dispariţia mai multor medicamente compensate de pe piaţă. Director al companiei Terapia Ranbaxy şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian susţine că cel puţin 30% din suma pe care ar trebui să o plătească statului compania pe care o conduce este greşită.

În anul 2011 a fost aprobată ordonanţa de urgenţă care reglementează taxa de clawback. Astfel, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor au obligaţia de a plăti o contribuţie trimestrială calculată prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de medicamente gratuite sau compensate. Societăţile trebuie să plătească această sumă pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor de bani care sunt aprobate pentru medicamentele suportate din fondul de asigurări sociale şi bugetul Ministerului Sănătăţii Publice.

Reprezentanţii APMGR şi cei ai Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) s-au întâlnit cu ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, pentru a discuta problema taxei de clawback. "Dorim să se anuleze obligaţia de plată pentru industrie pe trimestrul I pentru că va aduce la faliment producătorii de medicamente. Taxa de clawback nu este o taxă, este, de fapt, finanţarea unui deficit. În 2011 bugetul pentru decontarea de medicamente a fost de 6,8 miliarde de lei, iar bugetul din 2012 este de 5,7 miliarde de lei. Ministerul de Finanţe a creat artificial un deficit. Nu e vorba de o taxă, ci de finanţarea unui deficit de un miliard de lei pe care Sănătatea şi Ministerul de Finanţe l-au creat", a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR. Acesta avertizează asupra efectului pe care îl are taxa asupra producătorilor de medicamente.

"Vrem ca guvernul Ponta să găsească o soluţie sustenabilă pentru ca medicamentele să nu dispară din farmacii. Nu s-au găsit soluţii deocamdată, însă să nu uităm că este al doilea guvern din ultimele şase luni şi a trebuit să reluăm discuţiile şi să le explicăm problemele", a adăugat Damian. El s-a referit şi la situaţia companiei pe care o conduce, Terapia Ranbaxy, dar şi la cea a pieţei producătorilor de medicamente. "Din calculele mele ca şi companie, cel puţin 30% din suma care ne este imputată este greşită. Obligaţia de plată pentru trimestrul I trebuie să se anuleze pentru că nu avem bani să acoperim această sumă şi nu am mai avea bani pentru investiţii. Este vorba de o sumă cu 60% mai mare decât în trimestrul patru al anului trecut", a precizat Damian.

În 25 mai companiile producătoare de medicamente ar fi trebuit să plătească taxa de clawback, care reprezintă echivalentul a peste 30% din cifra de afaceri a societăţilor. "Pe 25 mai a fost termenul de plată, iar lucrurile nu stau bine. Noi am plătit cât am putut. Taxa de clawback reprezintă 33,6% din cifra de afaceri a companiei, iar în acest an companiile producătoare de medicamente ar trebui să plătească 400 de milioane de euro statului", a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM. El avertizează asupra posibilităţii de a dispărea medicamente de pe piaţă ca urmare a aplicării taxei.

"Pot dispărea medicamente şi companii de pe piaţă. Dacă o companie nu îşi permite să plătească trebuie să ia măsuri de ajustare care înseamnă disponibilizări, renunţarea la anumite medicamente sau chiar retragerea de pe piaţă. Dacă un producător nu plăteşte taxa de clawback, prin lege, se elimină portofoliul de produse compensate al companiei", a explicat Luţan. Reprezentantul ARPIM a explicat şi modul cum se fac plăţile din partea statului către producătorii de medicamente.

"Noi mergem la farmacii, ne luăm medicamentele compensate, iar producătorii primesc banii pentru ele peste un an. Este o finanţare pe care companiile producătoare o oferă statului. Ei ne cer să achităm taxa de clawback înainte să ne plătească. Sunt semnale de la pacienţi cu privire la medicamente oncologice care nu mai sunt pe piaţă. Era publicată o listă de 40 de medicamente care au dispărut până să ne vină această factură imensă. S-a încercat să se transfere responsabilitatea pentru tratamentele românilor către actorii privaţi", a precizat Luţan.

Ministerul Sănătăţii a dat ieri un comunicat prin care le promite sprijinul companiilor producătoare de medicamente. "Sunt preocupat de această problemă încă de la începutul mandatului. Din păcate, este o situaţie pe care am preluat-o şi pe care încercăm să o rezolvăm în timp record pentru că tensiunile apărute pot duce la situaţia unui blocaj în aprovizionarea cu medicamente. (...) Am avut mai multe întâlniri cu reprezentaţii Ministerului Finanţelor şi deja avem câteva variante de lucru", a transmis ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi.

Victima taxei de clawback

Cel mai mare producător şi distribuitor de analgezice opioide şi morfină retard necesare bolnavilor de cancer, Mundipharma, şi-a anunţat în luna martie retragerea de pe piaţa din România ca urmare a "creşterii insuportabile a nivelului de taxare", conform unui comunicat al reprezentanţilor
companiei.