Trei comune clujene ar trebui să aibă plăcuţe în ţigăneşte

Conform datelor de la recensământ, Cămăraşu, Recea Cristur şi Cojocna au peste 20% locuitori de etnie romă, situaţie în care legea prevede montarea de plăcuţe bilingve la intrarea în localitate.

Primarii vizaţi spun că nu au ştiut de această situaţie şi că se vor supune legii. Reprezentanţii etniei cred însă că aceştia ar fi evitat în mod intenţionat să monteze plăcuţele.

Conform rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011, cele trei localităţi au mai bine de 20% cetăţeni de etnie romă. Mai precis, în Cămăraşu sunt 2.587 de locuitori, din care români 1.852, maghiari - 153 şi romi - 583. Numărul celor din Recea Cristur este de 1.551, din care românii sunt 1.089, maghiarii - 13 şi romii - 254. Potrivit Legii nr. 215/2001, în localităţile unde o etnie depăşeşte 20 de procente din totalul populaţiei, numele în limba acesteia trebuie să fie montat pe plăcuţele de intrare.

"Nu ştiam nimic de asta. Dacă e aşa, o să mă conformez legii. S-ar putea să apară ceva probleme cu localnicii, nu exclud asta", a declarat Ioan Şerban, primarul din Cojocna. Comuna a fost zguduită recent de scandaluri cu grupuri de romi care intrau la Băile Cojocna fără să plătească intrare, se scăldau îmbrăcaţi şi distrugeau bunuri în incintă. "Nu au mai fost probleme. Responsabilitatea este a administratorilor şi acum au angajat o firmă de pază. Alte probleme nu am avut cu ei, decât cele obişnuite, că nu au şcoală şi locuri de muncă", a mai spus primarul. El a promis că va discuta în cadrul Consiliului Local problema plăcuţelor în limba romani.

La fel, primarul din Cămăraşu a spus că nu ştia că ar trebui să monteze plăcuţe bilingve. "Trebuie să verific datele din recensământul cel nou. Vom acţiona conform legii", a declarat Iancu Marcel Mocean, edilul comunei. "Sunt atâtea probleme acum, în ţară şi aici la Cluj, nu cred că asta cu plăcuţele e cea mai arzătoare", a apreciat primarul. "Nu ştiam de această lege. Probabil o să montăm aceste plăcuţe dacă aşa zice legea. Nu cred că vor fi probleme, nu au fost conflicte cu romii în comuna noastră", a spus Laurian Alexandru Rus, primarul din Recea Cristur.

"Eu nu cred că primarii nu ştiau, nici unul nu ar vrea să facă treaba asta", este de părere Pavel Doghi, coordonatorul Centrului de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă (CISPER) Nord-Vest Cluj-Napoca. El crede că e important ca cei care intră în localităţile cu pricina să ştie că acolo trăiesc mulţi romi. "Şi pentru locuitorii etniei noastre e ceva important. Chiar dacă li se dă cetăţenie română, mulţi consideră că ei nu au ţară. Ar fi o mândrie pentru ei să se ateste că sunt majoritari în localitatea lor", a explicat Doghi. Totodată, coordonatorul CISPER Cluj a apreciat că demersurile pentru montarea acestor plăcuţe bilingve "nu trebuie făcute de ONG-uri, ci la nivel politic, pentru că de la romi a venit un mare număr de voturi". Totuşi, din cele trei comune doar una are un alt nume în vorbirea de zi cu zi a localnicilor, anume Cojocna, numită de romi Coloja. "Cămăraşu e tot Cămăraşu, iar al Recea Cristur am putea să îi spunem Şundro Cristuro, deşi acolo nu se pronunţă aşa", a explicat Doghi.

Ce spune Legea administraţiei publice locale

ART. 76
(1) În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.