Tur de Hazsongard. La pas printre mormintele lui Hatieganu, Agarbiceanu si Banffy GALERIE FOTO

Câteva zeci de clujeni au avut parte de un tur ghidat al Cimitirului Central, cunoscut ca Hazsongard, organizat cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare.

Turiştii pasionaţi de artă şi istorie au vizitat, sâmbătă, însoţiţi de un ghid, mormintele personaliţăţilor din Hazsongard.

"Cimitirul a fost deschis în 1585 după un nou val de epidemie de ciumă, care a cauzat umplerea celuilat cimitir din jurul Bisericii Sfântul Mihail. A fost cunoscut ca şi cimitirul săracilor, deoarece cetăţenii înstăriţi ţineau să se înmormânteze la cimitirul din jurul Bisericii. ", a explicat Csécs Kinga, ghidul vizitatorilor de sâmbătă.

Turul a început în parcela luterană a cimitirului, cu cea mai veche piatră funerară din cimitir, care datează din 1599.

A urmat piatra colonelului Ioan Fabritius de Gladis, care și-a donat livada pentru extinderea cimitirului. Interioarele criptelor familiilor nobiliare au fost punctele principale de atracţie ale turului.

Ghidul a prezentat cavourile unor familii precum Bethlen de Beclean și Teleki, Mauksch și Hintz, Jósika, Béldi, Bethlen de Iktar și Bánffy sau Mikó și Rhédéy, dar și morminte remarcabile prin vechime sau realizare artistică.

Primul monument impresionant a fost cavoul Mauksch-Hintz al celebrelor familii de farmaciști cu o intrare ce imită un templu grecesc. Ulterior ghidul a prezentat cavoul italianului Gaetano Biasini, care a început ca instructor de scrimă şi a sfârșit prin a pune bazele hotelului cu același nume. În perioada respectivă, străinii veniţi la Cluj erau consemnaţi în presă.

Cavoul familiei Bethlen de Beclean, cu o colecție de portrete din ceramică ale celor defuncți, și cavoul familiei Mikó au stârnit interesul clujenilor. Casa contelui Mikó a devenit după moartea sa sediul unui institut botanic, iar grădina din jurul casei a constituit nucleul Grădinii Botanice din Cluj.

Tot pe aleea principală se află şi mormântul celebrului doctor Dominic Stanca, trimis pe frontul de est, în Volînia, iar mai apoi pe cel de vest, în Italia, unde a luat parte la "marea ofensivă".

"Stau de ceva vreme în Cluj şi nu ştiu mare lucru despre cimitirul acesta şi mi-ar plăcea să aflu mai multe", a spus unul dintre vizitatori.

Dintre mormintele personalităților române îngropate în Cimitirul Central, au mai fost vizitate şi cele ale scriitorului Ion Agârbiceanu şi Emil Isac, sau ale medicilor Iuliu Hațieganu şi Leon Daniello.

Participanţii la tur au fost încântaţi de prezentarea personalităţilor "Sunt un clujean care vrea să ştie istoria acestui oraş. Am fost doar la mormântări, iar aceasta a fost o bună ocazie. Prezentarea a fost bună, am aflat lucruri noi despre diferite personalităţi. Cel mai interesant monument a fost cel al lui Samuel  Brassai şi a lui Emil Isac", a spus un clujean.

Traseul a parcurs cele mai importante morminte şi a durat două ore.

 

"Cea mai veche piatră de mormânt Felten Waida, datată din 1599 este foarte importantă fiind singura din secolul XVI. De mare importanţă sunt pietrele cu straşină din secolul XVII. De o importanţă artistică sunt cavourile familiilor Iosika, Beldi, Bethlon de Beclean şi Iktar şi al familiei Miku Imre. Totodată, sunt foarte importante mormintele doctorului Dominic Stanca, Emil Isac, Ion Agârbiceanu, Iulius Haţieganu, Brassai Samuel, Sigmond şi cel al romancierului Iosica Miklos"

Csécs Kinga, ghid