Turnul Pompierilor, un muzeu ratat

Turnul Pompierilor, un monument istoric din veacul al XVI-lea, stă închis de 10 ani şi mai poate sta încă 12.

Turnul Pompierilor se năruie sub ochii clujenilor după ce a fost dat cadou unei asociaţii sindicale a pompierilor civili. Dacă la momentul primirii actualii proprietari s-au legat să deschidă aici un muzeu şi să întreţină monumentul istoric, în arhivele Primăriei Cluj-Napoca nu există niciun document în care să se prevadă aceste obligativităţi.

Turnul Pompierilor veghează Piaţa Mihai Viteazul încă din 1574. Dacă la acea vreme rolul său era unul de apărare, iar ulterior, de supraveghere a focarelor incendiilor din oraş, acum atât utilitatea sa, cât şi importanta moştenire istorică pe care o poartă se pierd pe “strada aurarilor” - cum este numită în jargon strada Tipografiei, unde rromii comercializează aur - între magazine fast-food şi case de amanet. Turnul se află din 1997, în administrarea Federaţiei Naţionale a Pompierilor Civili (FNPC), o asociaţie de tip sindical cu sediul la Cluj.

În 1997, Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca a votat o hotărâre, în urma unui proiect iniţiat de primarul oraşului, Gheorghe Funar, de concesionare a monumentului istoric către Federaţie pe o perioadă de 25 de ani. “Analizând referatul nr.43119/11.11.1997 al Direcţiei de administrare a fondului imobiliar de stat prin care se propune atribuirea în folosinţă gratuită pe termen de 25 de ani a Turnului Pompierilor”, CL de la acea dată decide în favoarea proiectului cu 22 de voturi pentru. Cu toate acestea, singura dovadă a concesiunii rămâne hotărârea CL 414 din 1997, întrucât autorităţile nu au mai procedat la întocmirea unui contract sau a unui grafic de folosinţă şi nici nu au trecut actul de cedare a Turnului în Cartea funciară.

În documentele cadastrale ale zonei, ultima intrare datează din 1938 şi precizează că imobilele vechi şi comasate prin transformare de număr topo aparţin municipiului Cluj. “Şi pentru noi a fost o surpriză să constatăm că nu există niciun document privind cesiunea. În HCL nu e prevăzut niciun grafic. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri, din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), să se organizeze acolo un veritabil muzeu al pompierilor. Şi noi ne-am documentat despre situaţia Turnului odată cu reabilitarea Bastionului Croitorilor”, a declarat Florin Moroşanu, directorul Direcţiei Comunicare, relaţii publice şi turism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Dacă în ultimii 13 ani Turnul Pompierilor a reuşit performanţa de a fi deschis ca “muzeu” timp de trei ani, între 1998 şi 2001, ideile de reorganizare a spaţiului există din abundenţă. “Am vorbit cu dl Ioan Conţ (preşedintele FNPC - n. red.), s-a discutat despre transformarea spaţiului într-un punct plurivalent, un pol de evenimente, dat fiind că spaţiul expoziţional este foarte redus pe cele şapte etaje. Au fost inventariate obiectele expuse, s-au făcut nişte proiecţii foto, s-a ajuns până la a organiza Balul Arhitecţilor”, spune arhitectul Tiberiu Bucşa, de la SKBD. Discuţiile s-au oprit însă în jurul anului 2008, fără să se finalizeze cu un contract sau protocol de colaborare. “Le-am dat şi noi câteva exponate, câteva uniforme. Prin 2007 şi 2008 am avut şi noi discuţii cu primăria în ideea organizării unui muzeu al pompierilor, dar nu s-au concretizat, apoi a venit criza, iar alte proiecte au avut prioritate”, a declarat şi generalul Vasile Şomlea, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj.

Turnul Pompierilor pare să aibă o karmă negativă, destinul său tragic repetându-se circular. În anii ’80, un grup de arhitecţi a revenit asupra structurii medievale, constituind un acoperiş din sticlă pentru a rezolva, totodată, problema precipitaţiilor care afectau din interior clădirea. “Atunci era proprietatea Casei Municipale de Cultură, care a vrut să organizeze acolo un muzeu al astronomiei. Am adăugat sus nişte obloane mobile care se puteau deschide, seara, urmând să fie acolo un fel de observator astronomic popular. Muzeul nu s-a mai deschis pentru că nu erau bani”, a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, arhitectul Gheorghe Vais, unul dintre membrii echipei care a realizat acoperişul Turnului.

Preşedintele FNPC spune că în anii în care Turnul s-a aflat în administrarea asociaţiei a fost refăcută zugrăveala, s-au colectat 170 de exponate din ţară şi s-au făcut copii color după planurile vechi ale Turnului, descoperite în arhivele statului. “Din lipsa banilor pentru întreţinere şi plata celor doi muzeografi am închis muzeul. Exponatele au fost depozitate în altă parte, nu mai sunt utilităţi. Nu le pot plăti din buzunarul meu”, a declarat Ioan Conţ. El a amânat în mod repetat o întâlnire cu redactorii ZIUA de CLUJ care i-au solicitat accesul în Turnul Pompierilor. Conţ mai susţine că federaţia pe care o conduce are circa 1.500 de membri în ţară. Reprezentanţii Primăriei au declarat că analizează o posibilă retragere a concesiunii acordate FNPC, tot în baza unui HCl, dat fiind că un monument de primă mărime putrezeşte în centrul oraşului.

Pompierii civili - o meserie din celălalt regim

Şeful FNPC, Ioan Conţ, este fost pompier civil în cadrul societăţii Clujana. În perioada comunistă, marile obiective cu rol economic erau păzite de pompieri-proletari, care nu făceau parte din structurile Ministerului de Interne, însă erau supravegheaţi de specialiştii acestuia. În Cluj, existau grupări de pompieri civili la CUG, la Fabrica de Mobilă Dej, la Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL) Gherla, precum şi în cadrul primăriilor comunale. După Revoluţie, majoritatea marilor combinate au falimentat, grupările de pompieri civili dispărând, iar apoi s-a revenit la o formă de privatizare a situaţiilor de urgenţă. Actualmente, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca sau SC Mechel Câmpia Turzii au propriii pompieri. Federaţia sindicală a lui Conţ a luat fiinţă “pentru a proteja” drepturile pompierilor civili” drept categorie profesională. Asta în timp ce pompierii militari din cadrul MAI nu au dreptul, potrivit legii, să se constituie în sindicat.

De la Turnul Lăcătuşilor la cel al Pompierilor

Turnul Pompierilor, denumit uneori Turnul Lăcătuşilor, este situat pe strada Tipografiei din municipiul Cluj-Napoca. Edificiul a fost construit în anul 1574, în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a oraşului. Iniţial, a purtat denumirea de “Poarta Mică din uliţa Săpunului”. “Iniţial, turnul care făcea parte din incinta de apărare a oraşului a fost în grija breslei lăcătuşilor, ulterior, deja în secolul XIX, a fost cedat pompierilor. În acea perioadă s-au ridicat şi etajele superioare, cele tencuite aşezate deasupra celor din piatră brută. Pe acoperişul turnului era o platformă pe care stătea de veghe un pompier care dădea alarma dacă vedea fum ziua sau flăcări noaptea”, ne-a declarat istoricul Lukacs Jozsef, autorul cărţii “Povestea oraşului comoară”.