Valentin Tătar, "cârtița" de la DNA, a scăpat cu amânarea pedepsei

Prin acordul de recunoaștere încheiat cu procurorii DNA în iulie, fostul ofițer judiciar Valentin Tătar a acceptat 1 an şi 6 luni de închisoare, cu amanare. Acordul de recunoaștere a mers la Tribunal, unde s-a menținut pedeapsa de 1 an și 6 luni, dar cu amânarea aplicării ei pe termen de supraveghere de 2 ani. Tătar a fost cercetate pentru trei scurgeri de informații către trei persoane, între care nașul său, senatorul Alexandru Cordoș. Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecător Simona Trestian, sentința nu a fost atacată de DNA, astfel că a rămas definitivă, scrie clujust.ro.

" (...) În temeiul art. 38 al. 1 Cod Penal constată că cele trei infracţiuni de mai sus au fost comise de către inculpatul T V în condiţiile concursului real de infracţiuni, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b Cod Penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea şi anume aceea de 1 an închisoare la care adaugă un spor de 6 luni, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse, urmând să execute în final pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 83 alin. 1 Cod Penal, amână aplicarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 82 Cod Penal, de 2 ani, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.(...)", se arată în soluţia Tribunalului.

Potrivit Noului Cod Penal, diferența majoră între pedeapsă cu amânare și cea cu suspendare este că prima nu se mai aplică deloc, deci după termenul de supraveghere se consideră că persoana nu a fost niciodată condamnată. În schimb, în cazul suspendării, după termenul de supraveghere se consideră că inculpatul și-a executat pedeapsa și se trece în cazier, urmând procedura de reabilitare.