Ce decizie a luat CCR privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut miercuri sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la legea pensiilor speciale. Decizia a fost de amânare a unei pronunțări.

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.

CCR a anunțat că ședința pentru sesizarea forrmulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu va avea loc în 10 decembrie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că legea pensiilor „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”, arată motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Decizia a fost adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.

Guvernul și-a asumat marți, 2 decembrie, răspunderea în plenul reunit al Parlamentului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul.

„Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la sută din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani cât este acum la 35 de ani și, de asemenea, creșterea vârstei de pensionare de la 48, 50 de ani cât este astăzi la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani”, a afirmat Bolojan.

Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă, iar vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2041.

Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042.