Neplata primei zile de concediu medical. Avocatul Poporului sesizează CCR și cere anularea ordonanței

Avocatul Poporului a trimis Curții Constituționale a României o sesizare în legătură cu ordonanța de urgență prin care plata primei zile de concediu medical a fost eliminată.

Avocatul Poporului arată în sesizarea trimisă marți, 3 februarie, către CCR, că prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în sistemul de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 47 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6).

În document se face trimitere către jurisprudența recentă a CCR prin care s-a reținut că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o ''primă'' de asigurare, denumită contribuția de asigurări sociale de sănătate, care are o destinație specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Astfel, plata contribuției garantează persoanei în cauză, salariat și/sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate.

''Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate'', se menționează în sesizare, potrivit Agerpres.

Totodată, potrivit documentului, CCR a reținut că: ''plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate asigură atât finanțarea sistemului de sănătate, cât și accesul la servicii medicale pentru asigurați. Cu alte cuvinte, contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultații gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigații medicale și spitalizare''.

''Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate'', se subliniază în sesizare.

Instanța de contencios constituțional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul și durata acordării indemnizațiilor de incapacitate temporară de boală, însă opțiunea legislativă nu trebuie să golească de conținut dreptul constituțional protejat și să nu aducă atingere substanței sale esențiale, precizează Avocatul Poporului, care adaugă că, prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa.

Documentul face referire și la încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății, conform articolului 34 din Constituție.

''Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi și obligații atât pentru asigurat, cât și pentru stat, esențială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraților. Dreptul la ocrotirea sănătății impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viața și integritatea corporală'', se notează în sesizare.

Prin urmare, spune Avocatului Poporului, obligația statului este una de rezultat, care interzice diminuarea standardului de protecție socială deja dobândit.

Avocatul Poporului indică și nerespectarea dreptului de proprietate private, având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă.

''Faptul că prima zi de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere pe de-o parte principiului securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligației pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate'', mai precizează sursa citată.

Reamintim că în decembrie 2025 Guvernul a hotărât ca, începând de la 1 februarie 2026, să nu mai plătească prima zi a concediilor medicale. Astfel angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plăţii indemnizaţiei pentru concediile medicale, iar începând cu ziua a 7-a până la vindecare, plata se face din FNUASS. Măsura a fost luată pentru un control mai bun al concediilor medicale fictive.