Prins cu minciuna. Programul care „trădează” emoţiile este utilizat, în premieră naţională, de specialiştii clujeni

Cu fiecare mişcare a ochilor, încreţire a frunţii sau strângere din buze, chipul nostru trădează, fără să vrem, o mulţime de stări. În spatele fiecărei emoţii stau anumite expresii faciale desclanşate de diferite grupe de muşchi, susţin specialiştii. Cu ajutorul tehnologiei, psihologii clujeni pot acum identifica intensitatea emoţiilor trăite de fiecare individ în parte.

Cu ajutorul unui software unic în România, specialiştii de la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) sunt capabili să detecteze emoţiile trăite de un individ în diferite circumstanţe. Programul, care poate fi considerat un poligraf modern, este capabil să identifice stări precum fericire, surpriză, frică, furie, tristeţe, dezgust, dispreţ, frustare sau confuzie.

În prezent, specialiştii clujeni utilizează programul în derularea a două mari proiecte: unul care vizează o cercetare cu privire la prevenţia suicidală în cazul deţinuţilor, respectiv unul care vizează efectele terapiei cu animale la copiii diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist.

Concret, specialiştii UBB vor să stabilească un tipar al sinucigaşului din penitenciare, pentru a putea preveni acţiunile de acest gen. Chiar dacă, în cadrul unei discuţii, deţinutul ar ascunde intenţia de a se sinucide, intensitatea emoţiilor înregistrate cu ajutorul soft-ului ar trage, de îndată, un semnal de alarmă.

"În cazul unui individ care nu corespunde cu pattern-ul comportamental al celor care nu vor să se sinucidă apare un semn pentru mine, ca şi specialist în mediul penitenciar, că acea persoană are anumite dorinţe legate de acest lucru. Şi atunci este important să acţionăm mai mult pe partea de consiliere, de intervenţie, pentru a vedea de fapt despre ce este vorba", a explicat Emanuel Andelin, ofiţer specialist în cadrul Administraţiei Penitenciarelor şi doctorand în pshihologie la UBB Cluj. Pe lângă expresiile faciale, alte două elemente care oferă scăpări sau indicii asupra anumitor stări sunt limbajul trupului (postura, gesturile), precum şi vocea (tonalitate şi inflexiuni).

Potrivit specialiştilor clujeni, paleta emoţională în cazul deţinuţilor este destul de largă, iar de obicei emoţiile nu apar pur, ci sub formă de microexpresii care transmit frica, furia sau surpriza. "Este important să vedem momentul în care apar acele emoţii şi care este comportamentul facial pentru a putea identifica un anumit procent de emoţii pe partea de predicţie", a subliniat Andelin. Până acum, programul a fost utilizat în penitenciarele din Gherla şi Arad.

În spatele fiecărei emoţii stă un declanşator care are rolul de a trezi în noi o anumită stare. Dacă vrem, spre exemplu, să identificăm minciuna, putem crea un scenariu care are scopul de a declanşa anumite trăiri care să fie exprimate la nivel facial sub formă de macroexpresii sau microexpresii.

Specialiştii susţin că s-au confruntat cu situaţii în care deţinuţii au apelat la minciuni, pentru a îşi ascunde intenţia de a-şi lua viaţa. "Am avut un caz cu o femeie care înainte să ajungă în penitenciar a avut două tentative de suicid. A ajuns în penitenciar, eu o întreb dacă în momentul de faţă de gânduri de suicid, ea spune nu, iar după o săptămână şi jumătate apare cea de-a treia tentativă", precizează Emanuel Andelin. Potrivit acestuia, emoţiile trădate de limbajul non-verbal al femeii au fost cel de surpriză (care ar fi trebuit să fie mai diminuat, ţinând cont de mediul în care se află), schimbare a posturii corporale (disconfort), buze strânse (tensiune) şi privirea spre partea stângă (activează emisfera dreaptă, partea emoţională).

Pe de altă parte, specialiştii UBB sunt implicaţi şi într-un parteneriat cu Asociaţia Autism Transilvania (AAT), unde, cu ajutorul softului şi a filmărilor realizate în timpul şedinţelor de terapie, studiază impactul activităţilor asistate de animale. Animalele au un rol neaşteptat de important în dezvoltarea emoţională şi socială a copiilor care suferă de tulburări de spectru autist, dar şi în dezvoltarea abilităţilor acestora. Una dintre cele mai mari probleme ale copiilor care suferă de astfel de afecţini este legată de exprimarea emoţiilor, iar psihologii susţin că şedinţele de terapie asistată de animale fac adevărate minuni în dezvoltarea micuţilor pacienţi - fie că vorbim de beneficii emoţionale sau chiar motorii. „Deşi noi am ţintit apariţia zâmbetului, iniţere conversaţii, multe lucruri se întâmplau fără ca noi să le fi inclus ca variabile. De exemplu, pe unul dintre copii echitaţia l-a ajutat să coboare singur scările, lucru pe care nu l-a putut face timp de şapte ani", a precizat Alina Rusu, doctor în psihologie şi ştiinţe ale educaţiei.

Cu ajutorul softului, specialiştii vor să identifice modalitatea în care aceşti copii reacţionează după ce intră în contact cu animalele, în condiţiile în care literatura de specialitate spune că astfel de activităţi ajută la o detensionare şi o autoreglare a emoţiilor şi, implicit, a comportamentului facial şi a expresiilor faciale. În plus, şi părinţii micuţilor cu nevoi speciale vor fi instruiţi asupra interpretării expresiilor faciale, care sunt diferite faţă de cele manifestate de copiii tipici.

"Noi avem şi o grilă de analiză comportamentală, derivată din studiul comportamentului animal, se numeşte etogramă, în care ştim fiecare secvenţă cum este, deci mergem şi pe partea de analiză a comportamentului, nu lăsăm doar partea de automatism. În proiect avem doi experţi pe care i-am antrenat să facă analiză secvenţială, deci fiecare eveniment îl notează şi atunci putem observa perioadele de timp filmate", a declarat Alina Rusu.

Per total, gama de aplicabilitate a soft-ului este extrem de largă, acesta putând fi utilizat atât ca instrument de "detectare" a minciunii în justiţie, cât şi în sistemul educaţional, în terapia de cuplu, în discursurile politicienilor, şi, de fapt, în orice acţiune asociată cu un comportament disimulat pe ceea ce înseamnă minciună şi care are în spate o miză foarte mare. În timp, cercetătorii de la UBB susţin că vor să înfiinţeze un grup de expertiză care să pună astfel de servicii la dispoziţia celor interesaţi.