Şcoală pentru minţi creative. Cum treci din băncile facultăţii la birou

Şcoală pentru minţi creative. Cum treci din băncile facultăţii la birou
România creativă prinde contur. Industriile creative – software, design, arte, arhitectură, publicitate - au o contribuţie ridicată în economia României, comparabilă cu turismul, restaurantele, transporturile sau construcţiile.
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

 

Un studiu realizat de GEA Strategy & Consulting plasează regiunea Bucureşti - Ilfov pe locul 18 din 253 de regiuni europene, în topul ponderii salariaţilor din industriile creative faţă de celelalte sectoare economice. La nivel naţional, capitala este urmată de Cluj, Timiş, Braşov, Iaşi şi Constanţa. Sectorul este dominat de persoane tinere, cu grad ridicat şi foarte ridicat de calificare.

În vara acestui an, la Cluj-Napova va fi inaugurat un Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), pe Dealul Lomb. Un incubator de afaceri creative va fi construit şi în parcul industrial Tetarom I, iar altul deja existent, dar în sectorul privat, este acceleratorul Spherik, din incinta Liberty Technology Park.

Pentru a porni o astfel de afacere sau pentru a intra în rândul marilor jucători de pe piaţa industriilor creative este nevoie de practică.

În urmă cu un an, un tânăr din Cluj a pus bazele unui proiect menit să faciliteze trecerea de la facultate la job pentru tinerii interesaţi să îşi construiască o carieră în acest sector de activitate. Edge Academy este prima şcoală pentru minţi creative din Cluj: cursuri care îmbină teoria cu practica, sub îndrumarea şi supravegherea unor specialişti în domeniu.

"Edge abordează un sistem de învăţare în care teoria şi practica sunt în echilibru şi unde fiecare este încurajat să îşi dezvolte cunoştinţele prin experimentare. Inovaţia este stimulată de incursiuni repetate în discipline diverse, de aceea propunem o programă de cursuri din domenii care la prima vedere nu sunt conectate", explică iniţiatorul proiectului, Andrei Pastuhov, specialist în publicitate, branding și comunicare vizuală.

Acesta are un portofoliu ce cuprinde proiecte culturale, de regenerare publică sau corporate - a realizat afişele pentru Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2012 şi a montat videoclipul piesei "Priveşte-mă" a formaţiei clujene Grimus.

Ideea "şcolii" i-a venit după participarea la TIFF, în urma discuţiilor avute cu prieteni şi tineri interesaţi să îşi dezvolte creativitatea printr-o manieră colaborativă, inovatoare. A durat un an să pună conceptul "academiei" pe hârtie, a creat o organizaţie nonguvernamentală, iar în martie 2014, tot cu ajutorul prietenilor, lansa prima serie de cursuri Edge Academy..

"Toţi avem cunoştinţe, oameni pasionaţi de ceea ce fac. Am reuşit să-i facem pe câţiva să ni se alăture. Profesorii, speakerii, aşa cum le spunem noi, sunt oameni care vin cu inside-uri ale meseriei, informaţii care depăşesc teoria de la facultate. Am căutat câteva locaţii în centrul oraşului care să se preteze cursurilor (n.red. Reactor, Casa Tiff, Cluj Hub, La Cizmărie), iar participanţii au venit fie de pe Facebook, fie au văzut un banner pe stradă sau au auzit de noi de la un amic", mărturiseşte Pastuhov.

A doua ediţie Edge Academy a avut loc în octombrie 2014, când peste 50 de tineri au urmat cursurile de animaţie, identity design, video marketing, fotografie urbană, cooking şi beer making, predate de Zsolt Hátszegi, Andrei Ungureanu, Călin Ilea, Nicolae Crăciun, Flaviu Ohorhean şi Andrei Pastuhov.

"Participanţii au fost interesaţi în mod special de fotografie, dar cursul se leagă cu cele de video sau animaţie. Când ai de aface cu creativitatea, nu te poţi limita să cunoşti o singură tehnică sau doar un anumit segment, trebuie să ai o viziune de ansamblu a produslui finit. Există câţiva cursanţi de la animaţie şi design care, după terminarea cursurilor, colaborează sau chiar lucrează cu speakerii", punctează tânărul antreprenor.

Ce spun foştii cursanţi

Un exemplu este Cristian, freelance graphic designer. A aflat de Edge Academy de pe Facebook și a participat la cursul de identity design. "Sincer să fiu, la început am fost puțin sceptic, neștiind ce așteptări să am mai exact. Speakerul nostru ne-a deschis ochii cu privire la identity design chiar dacă nu am avut nici un contact cu acest subiect înainte. După ce am terminat cursul, vorba s-a răspândit  repede și am "agățat" opt clienți pentru proiecte de identity design".

Acelaşi curs l-a urmat şi Alexandru, graphic designer la Universitatea Babeş-Bolyai: "Mi-a plăcut faptul că speakerul ne-a oferit pe lângă cursul efectiv și mici trucuri de a lucra cu un client, cum îți setezi un preț pe ceea ce faci, cum poți să îți corectezi lucrările și de ce să ții cont atunci când faci communication design".

Cursurile şcolii pentru minţi creative continuă în luna martie 2015 cu: 2D Animation, WEB + UI Design, Film Making, Digital Illustration și Visual Exploration. A treia ediţie vine cu un nou sediu: Piaţa Ştefan cel Mare nr. 18. Un curs constă în patru întâlniri a câte patru ore fiecare.

Cursuri de un semestru şi lecţii-ghid pentru freelanceri

Chiar dacă Edge Academy nu este acreditată de Ministerul Educaţiei sau recunoscută ca experienţă în domeniul industriilor creative, Andrei are planuri mari: vrea să acceseze fonduri europene pentru a putea extinde cursurile pe durata unui semestru şi pentru a crea o şcoală de vară.

"În acest caz vorbim de costuri mult mai mari: chiria, timpul speakerilor, materialele folosite). Participanţii şi speakerii viitoarelor ediţii Edge vor participa la un curs comun "o oră în care să fie prezentate toate cursurile din calendar". Nu în ultimul rând, intenţionează să dezvolte sfaturile şi trucurile de lucru cu clienţii într-un curs dedicat freelancer-ilor, încă o "specie" prea puţin cunoscută pe piaţa muncii din România.

Istoria industriilor creative

Prima menţiune a termenului de industrii culturale a aparut în anii '40 ca o critică adusă industrizării culturii în societatea capitalistă. În anii '90, termenul de industrii creative a fost recuperat de către guvernele Australiei şi Marii Britanii şi introdus în politicile lor culturale. Documentele create atunci punctează o schimbare de paradigmă, de la politici culturale la politici economice.

Cu alte cuvinte, cultura creează bunăstare: creează locuri de muncă, este un export valoros, contribuie la dezvoltarea brandurilor locale şi naţionale, influenţează şi alte sectoare economice, atrage studenţi şi turişti. Conceptul de industrii culturale şi creative a luat cu adevărat amploare în 1997, atunci când prim-ministrul Marii Britanii, Tony Blair, a propus industriile creative ca motor de dezvoltare economică.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza