Culisele studenţiei lui Iohannis la Cluj. "Vorbea puţin, dar spunea multe când vorbea"

Şi-a petrecut cei mai frumoşi ani la Cluj, acolo unde a început studiul pentru o carieră în domeniul fizicii. Căminul 16 din Hasdeu i-a fost casă în primul an de facultate, iar dascălii de la Universitatea Babeş-Bolyai i-au călăuzit paşii spre domeniul fizicii nucleare. Chiar dacă a părăsit Clujul de mai bine de 30 de ani, amintirile sunt cele care îl leagă pe Iohannis de oraşul din inima Transilvaniei.

Profesorul Ioan Barbur, cel care i-a fost îndrumător de an lui Iohannis în perioada studenţiei la Cluj, spune că, pe acea vreme, fizica era o facultate foarte grea, cu multă matematică. Doar cei mai buni răzbeau în domeniu. "Iohannis era un om serios, liniştit, un student bun. Vorbea puţin, dar spunea multe când vorbea". Dascălul îşi aminteşte de actualul candidat la prezidenţiale ca fiind un student pasionat, care iubea domeniul ştiinţelor şi spune că, la acel moment, nu se vedeau înclinaţii ale acestuia spre viaţa politică.

Marcel Vesa, actual profesor de fizică în Ocna Mureş, i-a fost coleg de armată şi de facultate. S-au înţeles bine, în ciuda faptului că Iohannis era o fire mai retrasă. "Era un sas adevărat, aşa cum îi cunoşteam atunci, îndrăzneam să fiu prieten cu ei şi îi respectam într-un mod deosebit pentru faptul că deşi puteau să plece din ţară, ei alegeau să stea aici".

Vesa rememorează momentele de acum mai bine de 30 de ani şi, cu emoţie în glas, povesteşte despre stagiul de armată de la unitatea militară 1197 din Timiş. "A avut o funcţie deosebită: era ceea ce se numea în acea vreme locţiitorul comandantului de pluton. Cu toate astea, a avut în permanenţă o relaţie excelentă cu alţi colegi. Nu era un tip care să taie şi să spânzure", dezvăluie colegul său.

Anii de studenţie petrecuţi pe băncile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din România le-au lăsat clipe de neuitat. Nu s-au mai văzut de atunci, însă amintirile nu au fost date uitării.

"În facultate era un şef de grupă care ştia să îşi gestioneze relaţiile cu profesorii şi colegii. Era un om deosebit, însă puţin mai distant şi mai rece în relaţiile de genul <<hai să mergem>>, <<hai să fugim>>. Se adapta uşor la situaţii şi înţelegea foarte bine ceea ce se înţelege cu greu acum: fizica, mecanica cuantincă; pot să spun că era un om perfect orientat spre acest domeniu", conchide Vesa.

Liliana Ciaşcai, o altă colegă de facultate, îşi aminteşte, cu nostalgie, unul dintre cele mai amuzante episoade din facultate. Deşi pare o fire mai rigidă, se pare că Iohannis avea, încă din tinereţe, simţul umorului şi nu se ferea să facă mici glume atunci când se ivea ocazia.

"Îmi amintesc când l-am remarcat prima dată. Eram la un curs cu întregul an, era 7 şi jumătate dimineaţa, iar profesoara a dorit să facă prezenţa. Iohannis era şef de grupă şi trebuia să îi le comunice dascălilor care sunt absenţii:  «Iohannis, ce îţi lipseşte?». Iohannis: «Mie nu îmi lipseşte nimic!», a răspuns el, zâmbind. Dându-şi seama de adresarea greşită, profesoara a reformulat «În grupa ta, astăzi, sunt absenţi?>>, atunci primindu-şi răspunsul potrivit de la Iohannis", îşi reaminteşte Liliana Ciaşcai.

Colegii consideră că era o prezenţă agreabilă, uşor emotiv şi introvertit şi puţin mai tăcut decât alţi colegi, însă îşi amintesc cu zâmbetul pe buze şi de faptul că îl plăceau colegele de facultate.

Iohannis şi-a încheiat în anul 1983 studiile la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi s-a îndreptat spre o carieră în învăţământ. După terminarea facultăţii, a fost repartizat ca dascăl la o şcoală din Agnita, după care s-a mutat la Sibiu.

Anii au trecut, iar pasiunea pentru fizică s-a transformat în una pentru... politică. După o carieră de peste 14 ani ca profesor, Iohannis a lăsat creta şi tabla în favoarea funcţiei de inspector. Mai apoi, în detrimentul educaţiei, a ales funcţia de primar. Din anul 2000 ocupă funcţia de primar al Sibiului, însă după alţi 14 ani a simţit că vine momentul unei noi schimbări: candidatura la cea mai înaltă funcţie în stat. După o luptă acerbă cu Victor Ponta, contra-candidatul său, Iohannis a ieşit învingător. Nici oraşul studenţiei nu l-a dezamăgit, întrucât clujenii l-au votat în proporţie de aproximativ 78%.

Deşi au trecut mai bine de 30 de ani de când era pe băncile facultăţii din Cluj, Iohannis nu pare să se fi schimbat prea mult, după cum spun profesorii săi. Aceştia îl considerau un student bun, serios şi capabil de reuşite. "Îmi amintesc că era o grupă mare, de peste 40 de studenţi, iar eu le-a fost îndrumător de an pe toată perioada facultăţii. Iohannis a fost un student foarte bun, pasionat, serios şi tăcut, exact aşa cum îl vede acum lumea la televizor. Nu spunea vorbe goale, ci când vocifera era consistent şi credibil", îşi aminteşte Barbur.

Nici după mulţi ani de la terminarea facultăţii, Iohannis nu a întrerupt legătura cu cei care l-au călăuzit în drumul carierei. Profesorul rememorează, cu drag, o întâmplare care l-a impresionat profund: se afla la Cisnădie, la supravegherea unei comisii de Bacalaureat, iar Iohannis i-a făcut o vizită surpriză: "Mi-a făcut o vizită particulară, a vrut să mă vadă, ştiind că sunt acolo. Gestul său m-a mişcat şi m-a impresionat foarte tare". Totodată, îşi aminteşte şi cum a văzut schimbarea dintre tânărul student Iohannis şi inspectorul şcolar Iohannis: "L-am văzut, din nou, după mulţi ani, când el era inspector la Sibiu. Era un om la locul lui, matur şi respectabil, un om foarte serios şi un bun organizator".