Miracole de Bobotează. Când și de ce se pune busuioc sub pernă

Miracole de Bobotează. Când și de ce se pune busuioc sub pernă
| Foto: unsplash.com

Prima sărbătoare din 2022 în care se pune busuioc sub pernă este Boboteaza. Potrivit tradiției populare, fetele nemăritate își pot pune busuioc sub pernă la anumite sărbători ca să își viseze ursitul.

Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

La ce sărbători se pune busuioc sub pernă

Sărbătoarea Bobotezei are loc în fiecare an la data de 6 ianuarie, ziua în care se sfințesc apele și se face agheasma mare. Însă fetele își pot pune busuioc sub pernă ca să afle ursitul și la alte sărbători, precum Sânzienile sau Sfântul Andrei. 

În noaptea dinaintea marii sărbători se practică o mulțime de ritualuri străvechi, care nu au neapărat legătură cu sărbătoarea, ci mai degrabă cu lumea magiei și a vrăjitoarelor.

„Dimineaţă, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii.

Fânul de sub faţă de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică „Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului,” scrie crestinortodox.ro. 

De ce se pune busuioc sub pernă

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neogreacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza