Tradiții și superstiții de Bobotează: Ce se face și ce este interzis pe 6 ianuarie

Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în popor ca Boboteaza, include, pe lângă sfințirea apelor, numeroase tradiții și obiceiuri populare.

Printre cele mai cunoscute se numără întrecerea bărbaților care se aruncă în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot, dar și obiceiul fetelor de a pune busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul.

Celebrată anual pe 6 ianuarie, Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă și a perioadei dedicate Nașterii Domnului. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, fiind prăznuită atât de credincioșii ortodocși, cât și de cei catolici.

Tradiții și obiceiuri românești de Bobotează

În tradiția populară românească, Boboteaza păstrează elemente specifice sărbătorilor de Crăciun. În anumite zone ale țării se mai colindă, se practică descântece și farmece, se caută semne pentru anul care începe și se încearcă aflarea ursitului.

Sfințirea apelor și aruncarea crucii

Un moment central al sărbătorii este sfințirea apelor. Preoții merg la râuri sau lacuri, unde aruncă o cruce în apă, iar bărbații se aruncă pentru a o recupera. Cel care aduce crucea la mal este binecuvântat și se crede că va avea noroc și sănătate tot anul. În trecut, acesta se bucura de respect deosebit în comunitate și era adesea răsplătit de autorități.

Iordănitul femeilor – ritual de purificare

Iordănitul femeilor este un obicei vechi, păstrat mai ales în nordul țării. Femeile se adunau și petreceau peste noapte, iar dimineața îi stropeau sau amenințau simbolic pe bărbații întâlniți cu aruncarea în apă. În unele zone, tinerele căsătorite recent erau integrate ritualic în comunitatea femeilor mature prin stropirea cu apă.

Superstiții și credințe populare

Conform tradiției, în noaptea de Bobotează, fetele pot visa ursitul dacă pun sub pernă busuioc legat cu fir roșu. Se mai spune că fetele care alunecă și cad pe gheață în această zi se vor mărita în anul respectiv.

Chiralesa și sfințirea bucatelor

În ziua de Bobotează, nimeni nu mănâncă până când preotul nu vine cu Iordanul sau Chiralesa – termen de origine greacă care înseamnă „Doamne, miluiește!”. După sfințirea bucatelor, o parte din mâncare este oferită animalelor, ca semn de protecție și belșug.

Semnele vremii și interdicții

Se crede că promoroaca de pe pomi în Ajunul Bobotezei anunță un an roditor. Totodată, tradiția spune că animalele vorbesc la miezul nopții. În ziua de Bobotează sunt evitate spălatul rufelor, certurile și împrumuturile, pentru a avea parte de pace și noroc tot anul.