O plantă din apropierea Clujului are nevoie de protecţie strictă FOTO

O plantă din apropierea Clujului are nevoie de protecţie strictă FOTO
Datorită numelui său melodios în limba latină (Adenophora liliifolia), ciucuraşul ar putea merita denumirea de cea mai muzicală specie supravieţuitoare a erei glaciară. Este o floare de culoare albăstrui-violet, ce aminteşte de un clopoţel; pentru ochiul neavizat pare o plantă din flora obişnuită de câmp sau de lizieră.

Cu toate acestea este vorba de una din speciile rare de plante din situl Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii. În cadrul unei cercetări realizate în 2014, specialiştii au găsit o populaţie de mici dimensiuni a speciei în Făget, iar în Valea Morii, un singur exemplar. Este o specie periclitată la nivelul întregii Europe, care a cunoscut un declin puternic în ultimele decenii.Ciucuraşul este o plantă nativă în regiunea eurasiatică, în Europa poate fi întâlnită în Bazinul Carpatic dar şi în Italia şi Polonia, iar în România, doar în câteva locuri. 

Dacă în 1964 prezenţa sa a fost semnalată în mai mult de 60 de zone, în anii ‘90 a mai putut fi întâlnită doar în şase locuri. Preferă zonele de semiumbră, ca pajiştile cu arbuşti, lizierele sau pajiştile umede, nu şi pădurile închise. Perioada de înflorire începe în iulie şi ţine până în august, iar cei care vor să o vadă pe viu pot să o găsească în aria protejată din apropierea Clujului. În condiţii perturbatoare persistente ciucuraşul înfloreşte pentru o foarte scurtă perioadă. Culegerea sa constituie infracţiune. Unicul exemplar identificat în Valea Morii a fost în afara sitului. Pentru protejarea speciei, e recomandată extinderea limitelor ariei protejate, sugestie în planul de management al sitului. În Colonia Făget au fost găsiţi 41 de indivizi ai speciei, dar în afara limitelor ariei protejate. 

Făgetul urbanizat ameninţă speciile
 
Aceştia se află în faţa unui pericol iminent: noi case construite în zonă. Specia este amenințată de intervenţiile antropice: urbanizarea, tăierile ilegale de copaci şi exploatările forestiere contribuie în egală măsură la distrugerea habitatelor sale, acestea fiind expuse în mai mare măsură soarelui direct şi devenind astfel mai uscate. Încălzirea climatică contribuie la alterarea habitatelor necesare supravieţuirii speciei, avertizează cercetătorii. Lucrările de canalizare pentru casele deja construite, asanarea pajiştilor, arderile ilegale şi păşunatul intensiv pot produce pagube incomensurabile pentru această populaţie - anul trecut, au fost înregistrate arderi în mai multe locuri în care specia era prezentă.
 
Pentru a avea populaţii viabile şi durabile ale speciei ar fi nevoie de creşterea efectivelor sale până la cel puţin 350 de indivizi. În zonele în care a mai rămas un singur exemplar este nevoie de replantarea speciei pentru a creşte diversitatea genetică. Starea habitatului nu este favorabilă pentru conservarea speciei - sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a acestor condiţii. Ciucuraşii preferă şi poiana de mesteacăn cu iarbă albastră. Recent acest habitat a fost inclus în reţeaua Natura 2000. Este vorba despre păjişti care devin mai uscate în timpul verii. 

Piscine umplute din izvoare
 
Ciucuraşul are nevoie de un habitat variat compus din pajişti umede, mlaştini şi suprafeţe de pădure de mesteacăn şi arin, în care activitatea umană să fie strict reglementată. Este necesară interzicerea tuturor intervenţiilor de natură să conducă la scăderea nivelului de apă din sol. Izvoarele şi bălţile nu trebuie desecate şi nici drenate pentru umplerea piscinelor. Aceste măsuri nu protejează doar ciucuraşul; deshidratarea afectează şi alte specii din era glaciară şi întregul habitat al acestora. 
 
În cazul proprietarilor ale căror terenuri cuprind şi astfel de habitate umede este nevoie de aplicarea unor restricţii stricte pentru conservarea calităţii acestora sau dacă paguba s-a produs să fie luate măsuri pentru readucerea la starea naturală iniţială a habitatelor ori cerute despăgubiri. În cazul habitatelor umede recomandarea ar fi cumpărarea terenurilor de la proprietarii privaţi pentru a ajunge în proprietatea custodelui ariei protejate şi pentru o protecţie corespunzătoare.

Case ilegale în Valea Morii

Cercetătorii au subliniat faptul că este nevoie de controlul extinderii urbane în habitatele ce oferă viaţă ciucuraşului. În ultimii 10 ani multe case au fost construite ilegal în Valea Morii, iar habitatele speciei au fost desecate şi îngrădite. Sunt încă multe habitate de bună calitate pe care investitorii le transformă în terenuri pentru construcţie cu scopul unor câştiguri imediate pe pieţele imobiliare, iar aceste opţiuni afectează în mod fundamental flora şi fauna din aceste zone. 
 
Având în vedere valoarea naturală deosebită a acestora, ar fi nevoie ca aceste suprafeţe să fie introduse în Natura 2000, şi desemnate ca rezervaţii naturale. Cercetătorii recomandă ca autorităţile să interzică imediat construcţiile în aceste zone, iar în habitatele ciucuraşului să fie interzise păşunatul intensiv şi exploatările forestiere. Cercetările au fost realizate în cadrul unui proiect cu fonduri europene implementat de Asociaţia Apáthy István Egyesület, o instituţie conexă Institutului Maghiar de Biologie şi Ecologie al Universităţii Babeş-Bolyai.

Comenteaza