Foto Mastodontul de pe versant: Cum a fost îngropat un cartier intreg din Cluj sub excavatii , datorii si hotărâri judecatoresti ignorate
- Scris de Carol Vlad
- 16 Sep 2026, 17:44
- Administraţie
- Ascultă știrea
Un dezvoltator a excavat din nou versantul care s-a surpat deja o dată, în plină suspendare judecătorească a lucrărilor, lăsând Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu o datorie de 650.000 de euro nerecuperată și un cartier întreg cu casele crăpate
Pe strada Victor Papilian nr. 22-30, din cartierul Europa, un șantier ținut în viață de șase ani a transformat un versant deja fragilizat într-o sursă constantă de pericol pentru zecile de familii care locuiesc în jurul lui. Proprietarii vecini susțin că, în spatele unei documentații formale de „patru case familiale”, se ascunde un ansamblu de proporții mult mai mari, ridicat pe fondul unor lucrări care au produs deja, în 2021, o alunecare de teren, iar în iunie 2026 au fost reluate în plină suspendare judecătorească a autorizațiilor.
Potrivit actelor depuse chiar de dezvoltator la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, pe teren nu se ridică patru case „gândite exclusiv pentru familie”, așa cum a fost prezentat public proiectul, ci o construcție cu o suprafață desfășurată totală de circa 4.592 mp, pe un teren de 4.467 mp – de peste șapte ori media națională pe locuință, care este de aproximativ 154 mp, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Documentația arată două piscine de peste 100 mp fiecare, sală de fitness, vestiare, recepție și o cameră de servere de 50 mp – toate încadrate oficial la corpul declarat „unifamilial”. La acestea se adaugă circa 885 mp de parcări subterane, echivalentul a 60-70 de locuri auto, față de doar 6 parcări și 12 garaje menționate oficial în avizul de circulație obținut de investitor.
Dezvoltatorul a susținut constant că instabilitatea terenului s-ar datora apelor deversate de vecini și ploilor abundente din 2021. Proprietarii vecini resping ferm această variantă și arată că acuzația de „deversare ilegală de ape” a făcut chiar obiectul unei plângeri penale, deschise la inițiativa beneficiarului, clasată definitiv la 21 decembrie 2022 (dosar nr. 1844/P/2020).
Mai mult, strada este canalizată încă din 2012, cu mult înaintea autorizațiilor din 2016 și a alunecării din 2021. Actele Inspectoratului de Stat în Construcții din 2021 au imputat, dimpotrivă, chiar dezvoltatorului lipsa lucrărilor de drenaj necesare pentru gestionarea pânzei freatice abundente de pe propriul teren – deși studiile geotehnice proprii ale investitorului, din 1997 și 2015, semnalau acest risc.
Alunecarea din 2021 a lăsat urme grave: fisuri structurale, tasări ale trotuarelor și curților, crăpături în pereții interiori și fațadele imobilelor familiilor învecinate cu proiectul imobiliar.


Autorizațiile inițiale din 2016 prevedeau sprijinirea versantului prin piloți forați secanți, soluție „vizată spre neschimbare”. Prin Dispoziția de Șantier nr. 1 din 6 decembrie 2019, soluția a fost însă înlocuită unilateral cu una mai ieftină – o „sprijinire berlineză”, realizată din profile metalice – fără avizare legală prealabilă.
Beneficiarul a depus o declarație pe proprie răspundere, nedatată, prin care certifica faptul că lucrările de schimbare a soluției de fundare nu fuseseră puse în practică. Declarația este însă contrazisă chiar de raportul de expertiză tehnică citat în adresa Primăriei, potrivit căruia forajele pentru sprijinirea berlineză erau deja finalizate încă din februarie 2020.
Primăria Cluj-Napoca a conchis oficial, în 2021, că avizarea Dispoziției de Șantier s-a întemeiat pe declarații false, fapt ce atrage nulitatea absolută a acesteia, și a propus anularea Dispozițiilor de Șantier și a Autorizațiilor de Construire emise în 2020. Instanța a mers în aceeași direcție: autorizațiile de continuare din 2020 au fost anulate definitiv prin Decizia civilă nr. 143/R din 16 martie 2023, instanța reținând expres că lucrările de infrastructură „care au produs consecințele păgubitoare” nu fuseseră cuprinse legal în documentația de autorizare.
Ca urmare a evenimentelor succedate în decursul anului 2021 pe amplasament, care cuprind apariţia de fisuri, deplasarea straturilor de pământ de sub strada Victor Papilian, ruperea conductelor amplasate sub stradă şi destabilizarea construcţiilor şi amenajărilor exterioare ale parcelelor învecinate, vecinii au luat atitudine prin plângeri repetate adresate autorităţilor publice începând cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, Serviciul Control Urbanism şi Disciplină în Construcţii şi Serviciul Contencios din cadrul Primăriei, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Cluj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al judeţului Cluj
Întrucât proprietarul parcelei nu a reacţionat nici chiar după emiterea unei Sentinţe Civile obligatorii, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a preluat gestiunea situaţiei respective inclusiv prin alocarea de fonduri pentru contractarea de specialişti pentru proiectarea, autorizarea şi execuţia măsurilor necesare pentru stabilizarea amplasamentului.
Astfel, la data de 07.09.2021 a fost emisă Autorizaţia de Construire nr. 999 pentru „Intervenţie de primă urgenţă privind executarea lucrărilor necesare stopării alunecărilor de teren şi de punere în siguranţă a versantului prin efectuarea de umpluturi în zona sprijinirilor conform măsurilor dispuse de ISC – Cluj potrivit adresei nr. 304234 din 13.08.2021 cu anexa: Notă Tehnică de Constatare nr. 23 din 11.08.2021, conform Sentinţei Civile nr. 5605/2021 îndreptată prin încheierea din data de 02.09.2021 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 16343/211/2021” cu precizarea: „Prezenta autorizaţie are la bază Nota Tehnică justificativă întocmită de prof. Ing Farcaş Vasile nr. 509094/44 din 06.09.2021 şi Procesul Verbal din data de 06.09.2021 încheiat în Dosarul Execuţional nr. 861/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc Man Ovidiu Ioan”. Lucrările de umplere cu pământ și drenaj au costat circa 650.000 de euro din bani publici – sumă care, potrivit extrasului de carte funciară, rămâne până astăzi o datorie neachitată a beneficiarului
Lucrările publice de protecție au fost recepționate în 2024. Santierul a fost redeschis prin excavațiile din decembrie 2025 și iunie 2026 iar daune similare celor din 2021 au reapărut în 2025 la alte două familii, odată cu reluarea lucrărilor pe amplasament

Cel mai grav episod recent, potrivit proprietarilor, s-a petrecut începând cu 17 iunie 2026: deși două hotărâri judecătorești definitive suspendaseră autorizațiile de construire nr. 462-465/2025 și lucrările aferente, dezvoltatorul ar fi reluat excavarea terenului de protecție depus în 2021 pe cheltuiala Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, expunând din nou structura de sprijinire berlineză.
Prin Adresa nr. DO-294178 din 25 iunie 2026, Inspectoratul Județean în Construcții Cluj a comunicat că, în urma unei deplasări în teren la 19 iunie 2026, „s-a constatat că se efectuează lucrări ce necesită autorizație de construire, și că lucrările constatate sunt neautorizate”. ISC a solicitat, la 22 iunie 2026, organelor de control din cadrul Primăriei „să-și exercite controlul și să dispună conform prevederilor legale”, precizând totodată că orice măsură de consolidare a structurii sprijinirii berlineze – element de rezistență – se poate face doar cu autorizație de construire.
La rândul ei, Poliția Locală Cluj-Napoca a confirmat aceleași fapte. Printr-o adresă din 8 iulie 2026, Direcția Inspecție și Control – Serviciul Control Urbanism și Disciplina în Construcții arată că polițiștii locali „au constatat faptul că la imobilul situat în Cluj-Napoca str. Victor Papilian nr. 22-30, se execută lucrări de construire care constau în schimbări de elemente ale structurii berlineze” – structură de rezistență ce susține drumul din amonte și asigură stabilitatea zonei – „fără a deține autorizație de construire”. Instituția a întocmit sancțiune contravențională și a dispus oprirea tuturor lucrărilor, în baza Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Iar în dosarul civil nr. 3260/117/2026, instanța a dispus încetarea imediată a intervenției și readucerea terenului la starea anterioară, reținând riscul unei „pagube iminente”, inclusiv posibilitatea unor noi alunecări de teren cu afectarea drumului și a caselor învecinate.
Vecinii afirmă că nu contestă dreptul dezvoltatorului de a construi pe terenul său, ci solicită respectarea legii, a autorizațiilor și a proiectelor tehnice, precum și adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea proprietăților învecinate.
Litigiile privind legalitatea autorizațiilor emise pentru acest șantier rămân, la ora actuală, pe rolul instanțelor.






















