81.500 de străini au cerut să fie cetăţeni români în 2015

81.500 de străini au depus, în anul 2015, cereri pentru a obţine cetăţenie română, numărul acestora fiind de aproape patru ori mai mare faţă de valorile anului 2014, cei mai mulţi fiind moldoveni şi cetăţeni din ţările arabe, anunţă preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC).

La nivelul anului 2015, în România, 81.500 de străini au depus cereri de obţinere a cetăţeniei române, faţă de aproape 21.000 în anul 2014, anunţă ANC. Aceeaşi sursă precizează că valorile sunt în creştere şi în 2016, în primele şase luni fiind înregistrate 52.000 de astfel de dosare.

Cele mai multe cereri vin din partea cetăţenilor moldoveni, pe partea de redobândire a cetăţeniei, urmaţi de israelieni, iar pe palierul de naturalizare sunt solicitări venite din partea străinilor din ţările arabe.

"Pe naturalizare, nu pe redobândire, cei mai mulţi vin din ţările arabe. Dar sunt şi din Europa, mă refer la Albania, Serbia, Macedonia, avem şi din Germania, avem şi din Franţa. Pe redobândire cei mai mulţi sunt din Republica Moldova, cam 90%", a declarat Iulia Mălina Ciobanu, preşedintele ANC.

În medie, procedura, de la depunerea dosarului până la obţinerea cetăţeniei române, durează un an. Oficialii ANC precizează însă că sunt şi dosare soluţionate în şaşe luni, în situaţia în care documentaţia depusă este completă şi se îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Pentru cei care vor să devină cetăţeni români, prin dobândire, una dintre condiţii este aceea de a face dovada că au locuit pe teritoriul ţării noastre în ultimii cinci-opt ani. „Media de respingere a dosarelor este de 10% sau chiar mai puţin. Printre motive, cele mai importante- bunul comportament, pe redobândire nu îndeplineşte condiţia ascendenţei sau solicitantul nu completează dosarul cu actele solicitate de catre comisia pentru cetatenie", a adăugat preşedinte ANC.

Oficialul ANC recunoaşte că „este o creştere foarte mare" a numărului de solicitanţi şi spune că "probabil situaţia internaţională are un rol important în creşterea volumului."

„Pentru cei mai tineri dintre ei, cetăţenia română înseamnă o oportunitate, dar, mai ales pe redobândire, să ştiţi că sunt şi bătrâni care vin să depună jurământul. Cu lacrimi în ochi rostesc jurământul şi intonează imnul naţional. Pentru aceştia reprezintă un sentiment de bine, reprezintă cetăţenia ascendenţilor şi de fiecare dată îmi spun -vreau să mor român", a mai declarat Iulia Mălina Ciobanu.

Joi, la sediul ANC, a avut loc ceremonia de depunere a jurământului pentru 46 de străini proaspăt deveniţi cetăţeni români, prin naturalizare.

" Jur să fiu devotat Patriei şi poporului roman, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României", aşa sună jurământul rostit de toţi cei prezenţi în sala de la sediul ANC.

Dintre cei prezenţi, cei mai mulţi erau străini care locuiesc în România de peste 15 ani.

"Am fost într-o vizită în 1994 şi mi-a plăcut ţara şi am rămas aici, m-am stabilit. Aveam afacere în Liban, dar am făcut o filială aici şi acum lucrez în industria textilă. Ştiu tot, nu a fost nevoie să învăţ nimic.Citesc, mă uit mult la televizor, nu e nevoie de altceva. M-am plimbat peste tot în România, nu a fost nevoie să învăţ", spune unul dintre proaspeţii cetăţeni români.

Printre cei care au depus joi jurământul a fost şi o femeie din Republica Moldova, venită alături de fiul său.

"Eu sunt din Republica Moldova şi m-am căsătorit acum nouă ani cu un cetăţean roman de origine maghiară şi locuiesc în Harghita. În timpul asta m-am lovit de birocraţie, ce ţine de acte, în rest eu mă simt român. Pentru mine nu a fost o problemă să mă mut aici, să locuiesc aici. Consider că Republica Moldova face parte din România."

"Sunt comerciant, om de afaceri, din Turcia. De aproape 25 de ani am legătură cu România. Eu sunt potrivit pentru România, m-am obişnuit aici", a spus un alt bărbat, care a depus joi jurământul. În sala de jurământ au fost prezenţi şi reprezentanţii mai multor ONG-uri care se ocupă cu problemele străinilor în România.

"Aş vrea să vă spun cu mâna pe inimă că de astăzi înainte toate problemele dumneavoastră s-au rezolvat, sunteţi cetăţeni români şi de astăzi înainte nu mai aveţi nicio problema. Dacă aţi simţit vreodată că aţi fost discriminaţi ca cetăţeni străini, de azi înainte veţi avea dreptul să fiţi discriminaţi ca cetăţeni români. Instituţiile publice din România nu fac nicio discriminare între cetăţenii români şi cei străini, îi tratează pe toţi la fel", a declarat Rodica Novac, preşedintele Asociaţiei CONECT.

Potrivit oficialilor ANC, ceremonii de depunere a jurământului pentru noii cetăţeni români au loc, în medie, de două ori pe lună.