Comisia Europeană aprobă cererea Spaniei de restricţionare a dreptului de muncă pentru români

Comisia Europeană a aprobat o cerere transmisă de autoritățile spaniole la în 13 decembrie privind prelungirea restricționării temporare a accesului lucrătorilor români la piața forței de muncă din Spania până la 31 decembrie 2013, din cauza perturbărilor grave care afectează piața forței de muncă din această țară.

Aceste restricții nu pot fi menținute după sfârșitul anului 2013, întrucât restricțiile temporare impuse liberei circulații a lucrătorilor români și bulgari trebuie anulate în toate statele membre începând cu 1 ianuarie 2014.

Decizia Comisiei se bazează pe o clauză specifică de salvgardare din Tratatul de aderare a Bulgariei și României încheiat în 2005. Această clauză permite statelor membre care au ridicat restricțiile impuse lucrătorilor din Bulgaria și România să le restabilească ulterior, în caz de perturbări grave ale pieței forței de muncă din statele respective, sub rezerva acordului din partea Comisiei.

Spania și-a deschis piața forței de muncă pentru lucrătorii români și bulgari în 2009, dar în august 2011 Comisia a autorizat Spania să restricționeze temporar libera circulație a lucrătorilor români până la 31 decembrie 2012.

„De la jumătatea anului 2011, când au fost reintroduse restricțiile privind accesul lucrătorilor români la piața forței de muncă, situația economică și cea a pieței forței de muncă din Spania s-a înrăutățit și mai mult. Am ferma convingere că libera circulație a muncitorilor trebuie promovată și că restricțiile impuse acesteia nu rezolvă problema ratei ridicate a șomajului. Cu toate acestea, piața forței de muncă din Spania a fost foarte grav afectată de criză și, prin urmare, Comisia a fost de acord cu această măsură temporară", a declarat László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune. „Vom continua să monitorizăm îndeaproape piața forței de muncă din Spania și nu vom ezita să modificăm sau să revocăm această decizie de îndată ce evoluția pieței spaniole a forței de muncă o va permite.În același timp, trebuie ca și România, la rândul său, să ia măsuri adecvate pentru a stimula crearea de locuri de muncă.Pentru a ameliora situația ocupării forței de muncă, încurajez ambele țări să implementeze măsurile prevăzute în pachetele privind ocuparea forței de muncă și tineretul, prezentate de Comisie în acest an."

Spania deține recordul în ceea ce privește atât rata șomajului în general (26,2%, față de 22,7% cu un an în urmă), cât și șomajul în rândul tinerilor (55,9%) (cifre din octombrie 2012). La nivelul UE, rata medie a șomajului este de 10,7%, iar în rândul tinerilor, de 23,4%. Deoarece toate regiunile din Spania sunt afectate de niveluri ridicate ale șomajului, perturbările de pe piața forței de muncă nu sunt limitate la o anumită regiune.

În prezent, în Spania locuiesc 913 000 de români (septembrie 2012), ceea ce reprezintă 17% din populația de origine străină din Spania și indică o creștere anuală de 12 000. În conformitate cu Sondajul privind forța de muncă în UE, rata șomajului în rândul românilor din Spania este foarte ridicată, afectând 36,4% din populația activă din punct de vedere economic, în comparație cu 23,3% în cazul cetățenilor spanioli. Rata ocupării forței de muncă în rândul cetățenilor români în vârstă de muncă (15-64) este de numai 50,8%.

Comisia va monitoriza situația pieței forței de muncă din Spania prin intermediul actualizărilor furnizate de autoritățile spaniole o dată la trei luni și își rezervă dreptul de a abroga, în orice moment, decizia de restricționare a accesului la piața forței de muncă, în funcție de evoluțiile constatate.

Comisia urmează să notifice această decizie Consiliului de miniștri al UE. Statele membre au la dispoziție două săptămâni pentru a solicita Consiliului să modifice sau să anuleze decizia Comisiei.

Libera circulație a lucrătorilor este una dintre libertățile fundamentale garantate de Tratatul UE. Ea permite cetățenilor UE să se deplaseze liber în orice stat membru pentru a lucra (fără să aibă nevoie de un permis de lucru) și să locuiască acolo în acest scop.

Cu toate acestea, Tratatul din 2005 privind aderarea Bulgariei și a României la UE prevede că, pentru o perioadă de tranziție de maximum șapte ani, statele membre au posibilitatea de a restricționa parțial sau total accesul lucrătorilor din Bulgaria și România la piețele respective ale forței de muncă. Perioada de tranziție este împărțită în trei etape diferite („2-plus-3-plus-2"). În cursul fiecăreia dintre aceste etape se aplică condiții diferite. Cea de-a treia (și ultima) etapă a început la 1 ianuarie 2011 și se va încheia irevocabil la 31 decembrie 2013.

Orice restricționare a liberei circulații a lucrătorilor constituie o derogare de la o libertate fundamentală garantată de dreptul UE, care trebuie autorizată în mod explicit de dreptul UE.Măsurile tranzitorii din Tratatul de aderare permit astfel de derogări, însă acestea sunt limitate în timp.

Restricționarea accesului lucrătorilor români la piața forței de muncă din Spania până la 31 decembrie 2013 se aplică în toate sectoarele și regiunile, dar nu-i afectează pe românii care erau deja activi pe piața spaniolă a forței de muncă la 22 iulie 2011.

Lucrătorii din România se bucură în prezent de toate drepturile legate de libera circulație în 16 state membre (Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia). Nu se aplică restricții între România și Bulgaria.

Dintre celelalte 9 state membre (Belgia, Germania, Spania, Franța, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria și Regatul Unit), unele au simplificat condițiile sau procedurile de acces la piața forței de muncă, în comparație cu condițiile și procedurile aplicate înaintea aderării.

În general, potrivit raportului Comisiei din noiembrie 2011, Evoluții economice și sociale în Europa 2011 (p. 274), libera circulație a lucrătorilor a avut un impact economic pozitiv la nivelul UE și a generat creștere economică în țările-gazdă. Raportul respectiv atrage atenția asupra unor estimări potrivit cărora fluxurile de populație din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria și România în perioada 2004-2009 au avut un impact de până la 0,9% asupra nivelului producției potențiale a statelor membre UE-15.