Strategie pentru securitatea cibernetică, în Europa. 148.000 de calculatoare compromise zilnic

Strategia în domeniul securității cibernetice, „Un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat", reprezintă viziunea globală a UE asupra celor mai bune modalități de a preveni și de a gestiona perturbările și atacurile cibernetice. Scopul său este acela de a promova valorile europene de libertate și democrație și de a garanta o creștere a economiei digitale în condiții de siguranță. Sunt prevăzute o serie de acțiuni specifice care au ca obiectiv creşterea nivelului de rezilienţă a infrastructurilor cibernetice, reducerea criminalității informatice și consolidarea politicii internaționale a UE în materie de securitate cibernetică și de apărare împotriva atacurilor cibernetice.

Strategia definește viziunea UE în materie de securitate cibernetică prin intermediul a cinci priorități, este vorba de obținerea unei reziliențe a infrastructurilor cibernetice, reducerea drastică a criminalității informatice, dezvoltarea unei politici de apărare împotriva atacurilor cibernetice și a capacităților necesare în contextul politicii de securitate şi apărare comună (PSAC), dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru securitatea cibernetică şi respectiv stabilirea unei politici internaționale coerente a Uniunii Europene privind spațiul cibernetic și promovarea valorilor fundamentale ale UE.

Politica internațională a UE privind spațiul cibernetic promovează respectarea valorilor fundamentale ale UE, stabilește norme aplicabile comportamentului responsabil, sprijină aplicarea în spațiul cibernetic a legislației internaționale existente, acordând, în același timp, asistență țărilor din afara UE în ceea ce privește consolidarea capacităților în materie de securitate cibernetică și promovând cooperarea internațională în acest domeniu.

Directiva propusă în materie de securitate a rețelelor și a informației reprezintă componenta-cheie a strategiei globale și ar impune tuturor statelor membre, principalilor operatori de servicii internet, operatorilor de infrastructură critică (de exemplu, platformele de comerț electronic și rețelele sociale) și operatorilor de servicii în domeniile energiei, transporturilor, asistenței medicale, precum și în domeniul bancar obligația de a asigura un mediu digital securizat și fiabil în întreaga UE. Printre măsurile prevăzute în directiva propusă se numără următoarele statele membre trebuie să adopte o strategie în materie de securitate a rețelelor și a informației și să desemneze o autoritate competentă națională în acest domeniu care să dispună de resursele financiare și umane adecvate pentru a preveni, gestiona și soluționa riscurile și incidentele NIS, crearea unui mecanism de cooperare între statele membre și Comisie pentru emiterea din timp a unor avertismente referitoare la riscuri și incidente printr-o infrastructură securizată, pentru a coopera și pentru a organiza evaluări periodice inter pares, operatorii de infrastructuri critice din anumite sectoare (servicii financiare, transporturi, energie, sănătate), operatorii de servicii ale societății informaționale (și anume: magazine de aplicații, platforme de comerț electronic, plăți pe internet, cloud computing, motoare de căutare, rețele sociale) și administrațiile publice trebuie să adopte practici de management al riscurilor și să raporteze incidentele majore de securitate privind serviciile lor de bază.

Incidentele de securitate informatică au căpătat o frecvență și o amploare din ce în ce mai mari, devenind mai complexe și neținând seama de frontiere, consideră Comisia Europeană. Ele pot provoca daune majore siguranței și economiei. Eforturile de prevenire, de cooperare și de asigurare a unei transparențe mai mari cu privire la incidentele cibernetice trebuie îmbunătățite.

Eforturile anterioare depuse de Comisia Europeană și de statele membre individuale au fost prea fragmentate pentru a răspunde la această provocare care capătă proporții din ce în ce mai mari.

• Există aproximativ 150 000 de viruși informatici care circulă în fiecare zi și 148 000 de calculatoare compromise zilnic.
• Conform Forumului economic mondial, există o probabilitate de aproximativ 10 % ca în următorii zece ani să se producă o avariere a infrastructurilor critice de informație, ceea ce ar putea provoca daune de 250 de miliarde de dolari.
• Criminalitatea informatică provoacă o mare parte din incidentele în materie de securitate informatică. Symantec estimează că victimele criminalității informatice la nivel mondial pierd aproximativ 290 de miliarde EUR în fiecare an, în timp ce un studiu McAfee evaluează profiturile criminalității informatice la 750 de miliarde EUR pe an.
• Sondajul Eurobarometru privind securitatea cibernetică din 2012 a arătat faptul că 38 % dintre utilizatorii internetului din UE și-au schimbat comportamentul din cauza preocupărilor legate de securitatea cibernetică: 18 % sunt mai puțin dispuși să cumpere bunuri online, iar 15 % sunt mai puțin dispuși să utilizeze serviciile bancare online. Sondajul mai arată că 74 % dintre respondenți au fost de acord cu faptul că riscul de a deveni victimă a crescut, 12 % dintre ei au fost deja victime ale fraudei online, iar 89 % evită să divulge informații cu caracter personal.
  Potrivit consultării publice în materie de securitate a rețelelor și a informației, 56,8 % dintre respondenți au suferit anul trecut incidente în acest domeniu, cu un impact grav asupra activităților lor.
• În același timp, cifrele Eurostat arată că, până în ianuarie 2012, numai 26 % din întreprinderile din UE au definit în mod formal o politică de securitate a TIC.