Companiile de stat neperformante: șantaj & sinucidere

Companiile de stat neperformante: șantaj & sinucidere

În contextul apropierii alegerilor politice de anul acesta și anul următor, în ultimele luni se înmulțesc revendicările salariale ale sindicaliștilor de la marile companii de stat având ca scop majorarea salariilor și extinderea personalului. Aceștia susțin că angajații câștigă prea puțin și muncesc prea mult. Să vedem ce spun cifrele oficiale.

Cazul Metrorex

În noiembrie 2018 angajații companiei amenințau cu greva generală dacă nu primesc revendicările de majorare a salariilor cu 42%.

Este vorba despre o companie care:

- A înregistrat pierderi operaționale între 20%-30% în fiecare an din ultimii cinci ani, perioadă în care salariul mediu brut / angajat a crescut cu 50%, de la 5.839 lei (2013) la 7.555 lei (2017), ajungând să fie de două ori peste media națională

- Înregistrează pierderi nete (eliminând subvențiile primite de la stat) de 55% din cifra de afaceri, în condițiile în care companiile similare din capitalele importante, apropiate, înregistrează un profit mediu de 11%

- Înregistrează 63 de angajați/ km distanță rețea metrou, cu 20% peste media înregistrată de companiile similare din capitalele importante apropiate

- Înregistrează un salariu mediu net / angajat de 1.144 euro, cu 10% peste valoarea absolută a angajaților din companiile similare active în Budapesta, Varșovia, Praga 

- Salariile de la Metrorex sunt de două ori peste media națională, în timp ce angajații de la companiile similare active în Budapesta, Varșovia și Praga câștigă doar cu 38% peste media națională

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecințele?

Creșterea salariilor cu 20% și suplimentarea cu 30% a personalului angajat. Creșterea acestor cheltuieli nu poate fi suportată din bugetul companiei, așa că nu sunt decât două variante: fie prețul biletelor va crește în perioada următoare, fie o să crească subvențiile acordate de stat de la bugetul public.

În ambele situații, populația plătește aceste decizii, în prima variantă imediat (prin mărirea  prețului biletelor) sau ulterior prin creșterea datoriei publice pentru generațiile viitoare.

Între timp, analizând situațiile financiare ale companiei, investițiile din ultimii cinci ani scad la minimul ultimului deceniu, ceea ce periclitează siguranța pasagerilor și a angajaților companiei (care își riscă viață prin tunelurile subterane, cu infrastructură învechită, dar măcar se bucură că au salarii mai mari)

Cazul Complexul Energetic Oltenia

Precedentul de la Metrorex a reprezentant o ocazie extraordinară pentru sindicaliștii și angajații CEO să își încerce și ei norocul. Așa că, în mijlocul iernii, câteva mii de angajați ai CEO care activează în cadrul unităților miniere au intrat în grevă, solicitând, printre altele, majorări salariale cu 45% (cu salariul minim de 4.000 lei net / angajat) și condiții mai bune de lucru.

Analizând situațiile financiare oficiale ale companiei din ultimii cinci ani, CEO înregistrează:

- Pierderi din exploatare de 28% în 2017, după eliminarea subvențiilor de la stat, în condițiile în care pierderile au fost mult mai mari în trecut. Eliminând subvențiile de la stat, compania a înregistrat pierderi în fiecare an din ultimul deceniu

- Pierderi de peste 50% din perioada 2013-2014 au fost reduse la jumătate după restructurări de aproape o treime, numărul de angajați scăzând de la 18.620 (2013) la 13.704 (2017)

- Totuși, salariul mediu brut/angajat înregistrat în anul 2017 a fost de 5.426 lei, cu aproape 50% peste media națională

Care a fost decizia pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt consecințele?

După mediatizarea publică a cazului (inclusiv implicarea primului-ministru), se pare că se va da curs acestor solicitări și se caută o soluție pentru exceptarea acestei companii de la plata impozitului de 2% pe cifră de afaceri. În contextul investițiilor aproape inexistente în ultimii cinci ani, activele corporale ale acestei companii au scăzut de la 7,1 miliarde de lei (2014) la doar 6,1 miliarde (2017).

Învechirea instalațiilor și echipamentelor folosite periclitează siguranța oamenilor  și cauzează deseori avarii accidentale la funcționarea corespunzătoare a companiei, diminuând producția și stocurile aferente. În acest context, viața angajaților este în pericol și nivelul producției nu acoperă necesarul de consum intern.

Astfel, România importă energie la capacitate maximă din Ungaria, în timp ce prețul spot al curentului electric cotat la piața din București pentru livrare a două zi, depășește în fiecare zi din ultima săptămână noi maxime istorice în România și este la cel mai ridicat nivel din UE. 

Cazul CFR Călători

Încurajați de „poveștile de succes” ale colegilor din Metrorex și CEO, sindicaliștii și angajații din CFR se gândesc să profite de anul electoral pentru a pune o presiune fără precedent pe Ministerul Transporturilor, așa că aceștia cer salarii mai mari și amenință cu greva.

Potrivit unui comunicat al Confederației Sindicale Naționale Meridian, printre cerințele sindicatelor se numără adoptarea de urgentă a statutului personalului feroviar și alocarea de fonduri europene pentru modernizarea parcului de trenuri CFR Călători.

De asemenea, pe lista revendicărilor se află și numirea unui ministru al transporturilor competent și, nu în ultimul rând, creșterea salariilor angajaților (desigur, nu puteau să lipsească revendicările privind majorarea de salarii).

Cum arată situațiile financiare oficiale ale CFR Călători pentru ultimii patru ani (2014-2017):

- Jumătate din venituril sunt subvenționate de către stat în fiecare an analizat. Fără acestea, compania înregistrează pierderi operaționale între 65%-70%

- Salariul mediu brut / angajat a crescut cu 50% în ultimii patru ani, de la 3.531 de lei (2014) la 5.110 (2017), cu 50% peste media înregistrată la nivelul mediului de afaceri

- Valoarea activelor corporale a scăzut de la 3,7 miliarde de lei (2014) la 3,2 miliarde  (2017), în contextul investițiilor foarte reduse din ultimii ani.

Care sunt consecințele lipsei de investiții din ultimii ani? Infrastructura de transport feroviar este învechită, majoritatea trenurilor sunt foarte vechi, iar condițiile de transport pentru majoritatea liniilor CFR nu sunt demne de o țară civilizată membră a UE.

Conform cifrelor oficiale publicate de companie, întârzierea totală a trenurilor CFR Călători din 2017 a fost de 4,5 milioane de minute (8,5 ani). Prin comparație cu 2016, întârzierile, în loc să scadă, au crescut cu mai mult de un procent. Îngrijorător este că de la an la an întârzierile sunt tot mai mari.

Compania de stat reușise să îmbunătățească situația în 2014, când întârzierile au scăzut la 2,22 milioane de minute. De asemenea, crește numărul accidentelor cu trenuri deraiate din cauza infrastructurii deteriorate. Siguranța pasagerilor este pusă în pericol, în timp ce călătoriile efectuate fără întârziere devin excepții.

În toți acești ani, nu au fost acțiuni eficiente de combatere a fraudei interne, în condițiile în care călătoria fără plata biletului este o practică la zi.

Analizând toate acestea, mă întreb care sunt următoarele companii neperformante de stat care își vor revendica majorările salariale, reducând fondurile disponibile pentru investiții și periclitând astfel viața angajaților, clienților ori crescând povara generațiilor actuale și viitoare. România, încotro?

Iancu GUDA

președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România

Comenteaza