Dragoş Damian, Terapia Cluj: „Cristian Matei este primarul anului 2021 în România”

Dragoş Damian, Terapia Cluj: „Cristian Matei este primarul anului 2021 în România”

Fără să-l fi cunoscut vreodată personal și chiar fără să-l fi văzut vreodată, îl consider pe primarul orașului Turda cel mai bun prieten, pentru că a reușit să atragă investiția industrială a anului în România, și asta într-un domeniu în care nu s-a mai investit la o astfel de scală, în greenfield, de peste 10 ani.

O companie farmaceutică din Germania va deschide o fabrică de medicamente în parcul industrial din Turda, o investiție de aproape 50 de milioane de Euro, la care participă și statul cu un grant de greenfield în valoare de aproximativ jumătate din sumă. Tehnologie de ultimă generație, joburi calificate pentru viitori absolvenți de licee și facultăți, înființarea sau revitalizarea multor alte afaceri pe orizontală și verticală, bani care rămân în România. Asta este ceea ce aduce o fabrică nouă. Niciun alt sector economic nu aduce ceea ce aduce o fabrică nouă. Și nici nu discutăm despre ce aduce o fabrică nouă de medicamente.

Este opinia multor specialiști că Turda, după ce a trecut (pe nedrept) printr-o dezindustrializare masivă, chin și disperare, își revine încet-încet și că probabil, prin poziția geografică și prin accesul prin autostradă la toate cele patru puncte cardinale, va deveni unul dintre polii de manufactură industrială din România. Așadar, această investiție nu este ultimul cuvânt pe care îl va spune Turda în următorii 10 ani.

Și pentru că spun că primarul Cristian Matei, atrăgând o astfel de investiție, a devenit prietenul meu cel mai bun, am să-l pun la curent cu câteva teme din zona producției de medciamente.

1. Șefii din București ai primarului nu iubesc fabricile de medicamente din țară. Au vrut să înghețe taxa clawback, care a fost dintotdeauna principalul impediment al investițiilor din sector. Nu au acceptat să numească domeniul „industrie strategică” chiar dacă am trecut printr-o pandemie care se presupune că ne-a învățat lecții. Nu au fost de acord să ia măsuri de plafonare a costurilor la utilități, deși prețurile la medicamente sunt înghețate la minimumul european. Nu oferă facilități fiscale pentru angajații din domeniu sau pentru investiții de capital mai mici. Doar un exemplu pentru contrast, Ungaria a dat în ultimul an 200 de milioane de Euro la mai multe companii active în domeniul sănătății pentru a creste reziliența sistemului sanitar în fața crizelor.

2. Pe miniștrii sănătății îi doare în cot de industria din țară, dacă nu avem fabrici, importăm, ce mare lucru? Sunt așa de rupți de realitate încât stă nefolosită o OUG, 98/2010, care permite identificarea, desemnarea și protejarea infrastructurilor critice, foarte utilă pentru a sprijini dezvoltarea fabricilor de medicamente, văzute peste tot în lume drept unități de importanță strategică.

3. Boroboațele de guvernare continuă. Se vorbește de „taxa de solidaritate”, în condițiile în care fabricile din țară plătesc atât impozit pe profit, cât și impozit pe cifra de afaceri (taxa clawback), industria fiind singurul domeniu industrial dublu impozitat. „Taxa de solidaritate” ar fi așadar a treia lovitură. Parlamentul, care la fel, nu are industria pe radar, pregatește un proiect de lege privind „gestionarea deșeurilor medicamentoase” care este și acesta rupt de realitate și, mai grav, rupt de legislația europeană în domeniu. O reglementare gen „hai să mai luăm niște bani de la aștia”; nu e nicio mirare că la astfel de legiferare, nimeni nu va mai dori să investească în țară la nivel industrial.

Și nici nu am spus nimic despre problemele legate de deficitul de forță de muncă, care sunt convins că afectează și alte sectoare economice din Turda.

Așadar, domnule Cristian Matei, o listă lungă de probleme pe care poate le adresăm împreună. Din păcate, fabricile de medicamente din România au lobby zero, în principal pentru că pur și simplu nu avem timp de așa ceva; așa că, dacă ne puteți ajuta, vă mulțumim.

O ultimă remarcă. România exportă medicamente fabricate în țară de 350 de milioane de Euro anual. Ungaria, Cehia, Polonia, Croația sar de 2 miliarde Euro fiecare.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza