Dragoș Damian, Terapia Cluj: Ionuț Dumitru, fără a stavili deșertul demografic (...) nu va mai ramâne în 20 de ani nimeni care să se ocupe de convergența internă (...) sau să muncească

Dragoș Damian, Terapia Cluj: Ionuț Dumitru, fără a stavili deșertul demografic (...) nu va mai ramâne în 20 de ani nimeni care să se ocupe de convergența internă (...) sau să muncească

Cred că toată lumea știe că avem vreo câteva orașe în 2023 iar restul țării este blocată în 2000. Asta este convergența internă. Sau că o economie bazată pe consum de bunuri și servicii importate nu are cum să aducă nici o urmă de echilibru macroeconomic.

Dragos Damian, CEO Terapia Cluj: Ionuț Dumitru, fară a stavili deșertul demografic prin acțiuni care să înceapă imediat, nu va mai rămâne în 20 de ani nimeni care să se ocupe de convergența internă, de echilibrele macroeconomice sau să muncească.

Dar când încep să vorbeasca finanțistii despre reforma pieței muncii și demografie înseamnă că suntem rău în picaj. A vorbit de cateva ori profesorul Daniel Dăianu, a vorbit odată apăsat guvernatorul Mugur Isarescu anul trecut în mai, acum Ionuț Dumitru trece subiectul pe lista scurtă a direcțiilor de acțiune pentru creștere economică sustenabilă.

Să lăsăm recensământul deoparte, știm cu toții că nu sunt 19.053.815 români în țară, sunt probabil 15-16 milioane, dar nimeni nu are statistica asta. E mai rău decât ne imaginam, dacă ne uitam la patru  evenimente critice, sporul natural negativ, dorința de neoprit a zoomerilor de a pleca din țară, lipsa de „white collar” în industria de prelucrare (asta dacă vrem să industrializăm România ca să reducem din deficite) și iesirea la pensie începând cu 2035 a peste 4 milioane de decreței.

Ionuț Dumitru, după cum merg lucrurile, în 2045 când vei ieși la pensie, dacă vor mai fi 10 milioane de români rămași în țară. Să ne mai gândim la asta. Și ca să oprim deșertificarea, să începem prin a remedia cele 10 puncte de mai jos.

  1. 10.000 de căutari / luna în 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri în străinătate. Nu există date statistice exacte privind numărul românilor din străinătate, sursele guvernamentale estimează că între 5,7 si 8,1 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate.
  2. Conform unui studiu efectuat in 2021 de think-tank-ul ReThink România circa 700 de mii de români – aproximativ 3% din populația țării - își doreau să plece din țară în 2022, tentația pentru a emigra fiind mai mare în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani.
  3. Procentul de NEET (tineri care nu sunt într-o formă de educație, instrucție sau în câmpul muncii) este în 2021 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, 23%, și mult peste media europeană de circa 15%. Informație proaspătă, din 2023, unul din trei elevi nu termină 8 clase primare.
  4. Eurostat indică un grad de literație digitală în Romania de circa 30% în populația generala în 2021, cifră care ne situează pe ultimul loc în UE.
  5. În trei ani, 2019-2021, România a pierdut aproape 900.000 de suflete, multe în floarea vârstei și cu putere de muncă. CIA Fact book 2022 ne dă pe locul secund în lume la rata mortalității, 15,26% de decese la mia de locuitori.
  6. Datele statistice ale ANOFM din august 2022 arată circa 42.000 de locuri de muncă disponibile la nivel național. Asta în vreme ce în construcții angajatorii declară că au nevoie de 500 de mii de muncitori, în IT de cel puțin 25 de mii iar în industrie de 50 de mii.
  7. Demn de semnalat că și caz aparte, Romania are nevoie de 600 de mii de ingineri pentru următorii 10 ani, conform analizelor Universității Politehnice din București. Facultățile pot produce doar 8 mii pe an, dintre care mulți aleg să plece din țară.
  8. Datele dintr-o analiza a PwC efectuata înainte de pandemie, în 2019, arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal calificat 3,7% din PIB, circa 35 miliarde de lei. Statistici guvernamentale estimau că se pierduseră în 2017 circa 90 miliarde de lei datorită muncii la negru.
  9. Pentru 2022, România a suplimentat până la 100 de mii contingentul muncitorilor din afara UE care să vină să ocupe locurile disponibile în meserii necalificate. Urmează fără îndoială și job-urile calificate. Nevoia de muncitori este enormă în UE, Germania are un deficit de 400 de mii de muncitori doar în industrie.
  10. Peste exact 10 ani aproximativ 4,5 milioane de decreței încep să iasă la pensie - cei care or mai apuca - lasând piața muncii într-o situatie foarte gravă și aruncând sistemul de pensii în colaps.
Comenteaza