Dragoş Damian, Terapia Cluj: Rectorii universităţilor din România sunt mai puternici decât Preşedintele, Premierul, Parlamentul, decât orice altă instituţie politică. Dar trebuie să folosească această putere ca să schimbe România

A început un nou ciclu academic, s-au terminat în liniste și pace alegerile la toate universitățile din România, s-au ales sau reales rectori pentru următorii patru ani în care se pot întâmpla multe.

Următorul ciclu poate fi uimitor de bun pentru România – doar dacă ne luăm după zecile de miliarde de euro care așteaptă să fie folosite - cu condiția ca rectorii, care au o putere imensă, să puna umărul la politici publice de repopulare a României, de reținere în țara a Zoomerilor și Alpherilor și de dezvoltare a resursei umane în acord cu ceea ce cere piața muncii.

Mai jos sunt 5 seturi de cifre care ilustrează cele întâmplate în ultimii patru ani, care vorbesc tocmai despre eșecul Decrețeilor și, într-o măsură, al Milenialilor - care sunt astăzi la putere în toate structurile societății și dintre care fac parte majoritatea rectorilor – de a reține în țară Zoomerii și Alpherii în condițiile în care, să spunem răspicat, nu se mai pleacă din țară din cauza salariilor.

Peste 60 de mii de tineri au plecat din țară, cel puțin temporar, în 2022. Motivele sunt aceleași, le spunem în șoaptă, ne e rușine de ele, ne consolăm spunând „așa e în România, ce să facem…”. Corupția, birocrația, sistemul clientelar de angajări, nepotismul, pilele și relațiile atât în public cât și în privat, calitatea sistemului de educație și a celui de învățământ, oligarhiile intelectuale.

Dacă în următorii 4 ani una sau mai multe dintre cifrele de mai jos se remediază, înseamnă că rectorii universităților din România și-au propus indicatori de performanță care chiar au avut puterea să schimbe România.

1. 10.000 de căutări / lună în 2022 pe site-urile de specialitate pentru job-uri în străinătate. Nu există date statistice exacte privind numărul românilor din străinătate, sursele guvernamentale estimează că între 5,7 și 8,1 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate.
2. Conform unui studiu efectuat în 2021 de think-tank-ul ReThink România circa 700 de mii de români – aproximativ 3% din populația țării - își doreau să plece din țară în 2022, tentația pentru a emigra fiind mai mare în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani.
3. Procentul de NEET în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani era în 2022 al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, 19,3%, și mult peste media europeană de circa 12%. Informație proaspătă, din 2023, unul din trei elevi nu termina 8 clase primare.
4. România are nevoie de 600 de mii de ingineri în următorii 10 ani, pentru a ține pasul cu Industria 4.0, conform analizelor Universității Politehnice din București. Facultățile pot produce doar 8 mii pe an, dintre care mulți aleg să plece din țară.
5. Datele din ultima analiză a PwC efectuată în 2022 arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal echivalentul a 10% din creșterea PIB-ului nominal, circa 4,4 miliarde de Euro.