Personalitatea anului 2019 în economie: deficitul de forță de muncă

Personalitatea anului 2019 în economie: deficitul de forță de muncă

Avem în sfârșit cifre aplicate în economie pentru 2018-2019 de la Pricewaterhouse Coopers: România pierde anual 30 de miliarde de lei - 3% din produsul intern brut - din cauza deficitului forței de muncă, și asta doar în mediul antreprenorial. 

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Ca un exercițiu simplu de comparație, pierderea este echivalentul evaziunii fiscale pe taxa pe valoarea adăugată din 2017. O altă statistică arată că firmele pierd 10% din timpul productiv cu ocuparea posturilor vacante; din nou un cost enorm, mai ales pentru angajatorii industriali.

Există o cerere de peste 500.000 de locuri de muncă pentru personal calificat de execuție, tehnic și administrativ în construcții, ospitalitate, comerț, manufactură, IT - care nu poate fi acoperită, deși avem statistici despre 500.000 de tineri NEET (nu lucrează, nu se instruiesc, nu învață) și alți 400.000 de oameni aflați în evidențele agențiilor de ocupare a forței de muncă – mulți dintre aceștia mai mult ca sigur muncind la negru.

Oricâte tipuri de facilități fiscale s-ar da, se pare că nu atrag mai mulți muncitori în sectoarele economice care, dacă ar avea resursa umană, ar exploda ca performanță. Angajatorii își fură unii altora angajații, dându-le salarii mai mari, ridicând ștacheta așteptărilor (tot mai invers proporționale cu nivelul de calificare), manevrând într-o direcție încet, încet nesustenabilă tocmai pentru ei înșiși.

Statul este afectat în egală măsură. Principalul motiv pentru care avansul la proiectele de infrastructură este lent și pentru care multe investiții sunt amânate rămâne deficitul de forță de muncă. Vorbiți cu orice diriginte de șantier al unei lucrări publice și va confirma acest lucru: nu găsește muncitori, indiferent de facilitățile salariale create.

Autoritățile vorbesc despre pensii și despre salariul minim în loc să modifice de urgență legislația muncii, așa cum le cer operatorii economici - contracte de muncă de 12 ore cu același angajator, schimbări ale reglementărilor privind repausul după orele suplimentare, restricții rezonabile privind migrația muncii. Iar legea de aprobare a ordonanței de urgență a guvernului nr. 79/2017 încă stă în Parlament la doi ani de la emiterea ordonanței, lăsând în continuare economia să planeze în incertitudine.

Au de câștigat companiile de recrutare și plasare de forță de muncă și târgurile de job-uri, profitând de disperarea angajatorilor și de credibilitatea angajaților. Ultimile două statistici sunt de dată recentă și arată că povestea rămâne epică și pentru 2020.

25% dintre angajați se reîntorc la locul de muncă de unde au plecat, iar alți 50% dintre angajați pleacă mai departe, la alt loc, după mai puțin de șase luni; 65% dintre angajați sunt stresați la locul de muncă, semnal că există o mare posibilitate să își caute un alt job în 2020.

Așadar, un calcul estimativ arată că România pierde peste 50 de miliarde de lei anual (5% din PIB) din cauza problemelor cauzate de deficitul de personal calificat și de migrația forței de muncă - fără plan de politici publice de rezolvare și sub amenințarea agravării în următorii cinci ani prin ieșirea la pensie a "decrețeilor".

Merită prin urmare să privim deficitul de forță de muncă drept personalitatea anului 2019 în economie și să rugăm politicienii să-i adreseze planul de țară cuvenit. 

Dragoș DAMIAN
CEO Terapia Ranbaxy

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza