Ovidiu Cîmpean critică decizia instanței în cazul PNL: „Este un precedent care privește fiecare partid democratic din această țară”

Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean susține că decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unei hotărâri interne a PNL reprezintă un precedent care depășește granițele unei dispute politice și poate avea consecințe asupra funcționării democrației din România.

Ovidiu Cîmpean face apel, într-o analiză publicată pe rețelele sociale, la apărarea principiilor democratice și la respectarea autonomiei partidelor politice.

Pornind de la volumul „How Democracies Die”, semnat de Steven Levitsky și Daniel Ziblatt, deputatul clujean atrage atenția că democrațiile contemporane nu mai dispar prin lovituri de stat, ci printr-o erodare lentă a instituțiilor și a regulilor democratice.

„Democrațiile moderne nu mai mor, de regulă, prin lovituri de stat. Mor lent, prin instituții folosite împotriva propriului lor rost, prin proceduri aparent legale și prin slăbirea treptată a mecanismelor care țin extremismul și oportunismul departe de putere”, afirmă Ovidiu Cîmpean, în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, partidele politice au un rol esențial în funcționarea unui stat democratic, fiind cele care oferă coerență reprezentării politice și răspund în fața alegătorilor pentru deciziile asumate.

Deputatul face referire și la lucrările politologului Giovanni Sartori, care diferențiază partidul politic de o simplă facțiune, susținând că un partid trebuie să poată adopta și aplica decizii colective pentru a-și îndeplini rolul democratic.

Critici la adresa deciziei Tribunalului Ilfov

În mesajul său, Ovidiu Cîmpean critică hotărârea prin care Tribunalul Ilfov a suspendat, provizoriu, o decizie adoptată în forurile statutare ale PNL privind participarea la guvernare.

Acesta susține că există o diferență clară între mandatul parlamentar, protejat de Constituție, și calitatea de membru al unui partid politic, care presupune respectarea statutului și a deciziilor adoptate democratic în interiorul formațiunii.

În opinia sa, dacă o astfel de interpretare juridică ar deveni regulă, disciplina de partid ar fi practic imposibil de aplicat, afectând funcționarea normală a tuturor partidelor democratice.

Apel către mediul academic

Deputatul de Cluj citează și teoriile economiștilor Daron Acemoglu și James Robinson privind importanța instituțiilor în dezvoltarea statelor și avertizează că slăbirea acestora poate conduce la blocaje democratice și economice.

Totodată, acesta amintește că România a fost evaluată în unele clasamente internaționale la limita dintre o democrație funcțională și un regim hibrid, motiv pentru care astfel de precedente trebuie analizate cu maximă atenție.

În final, Ovidiu Cîmpean lansează un apel către comunitatea academică și societatea civilă să ia poziție în apărarea principiilor democratice și anunță că PNL va contesta hotărârea Tribunalului Ilfov la Curtea de Apel, exprimându-și încrederea că soluția va respecta prevederile Constituției și principiile statului de drept.

Iată, mai jos, textul integral postat de deputatul Ovidiu Cîmpean: 

"Am recitit zilele acestea „How Democracies Die", cartea lui Steven Levitsky și Daniel Ziblatt.
Unele lucruri descrise acolo trebuie luate foarte în serios și în România.

Una din ideile cărții este aceea că democrațiile moderne nu mai mor, de regulă, prin lovituri de stat. Mor lent, prin instituții folosite împotriva propriului lor rost, prin proceduri aparent legale și prin slăbirea treptată a mecanismelor care țin extremismul și oportunismul departe de putere.

Iar prima linie de apărare a unei democrații nu sunt doar legile. Sunt partidele politice.
Levitsky și Ziblatt le numesc gatekeepers, gardienii porților democrației. Partidele sunt cele care dau coerență votului cetățenilor și care îi fac pe cei ajunși în funcții să răspundă în fața unui proiect politic, nu doar în fața propriei ambiții.

Dar ca un partid să poată să-și îndeplinească rolul democratic, trebuie să poată decide.

Sistemele parlamentare care funcționează se sprijină pe partide coezive. Fără ele, alegătorul nu mai poate sancționa pe nimeni, pentru că nimeni nu mai răspunde pentru nimic.

Democrația modernă este de neconceput fără partide.

Giovanni Sartori, în „Parties and Party Systems", face distincția dintre partid și facțiune. Partidul este o parte care servește întregul, un canal prin care voința cetățenilor devine guvernare. Facțiunea este o parte care se servește doar pe sine.

Linia dintre ele este trasată exact de capacitatea partidului de a lua decizii colective care îi obligă pe membri. Un partid care nu-și mai poate impune propriile hotărâri, votate democratic în forurile sale, nu mai funcționează ca partid.

Iar o hotărâre judecătorească ce suspendă, chiar și provizoriu, capacitatea unui partid de a-și aplica deciziile politice interne nu apără democrația internă, ci o vulnerabilizează.

Daron Acemoglu și James Robinson, laureații Nobel pentru economie, au arătat în „De ce eșuează națiunile" că prosperitatea unei țări nu ține de geografie sau de noroc, ci de calitatea instituțiilor. Națiunile eșuează atunci când instituțiile sunt capturate și folosite în interesul unui grup restrâns, nu în interesul întregii societăți.

Fiecare episod de acest fel pare mic. Adunate, ele fac diferența dintre țările care reușesc și cele care rămân blocate în sărăcie și subdezvoltare.

PNL a decis în forurile sale statutare, prin vot, cu 41 la 13, că nu susține un guvern alături de PSD. A fost o decizie politică, luată democratic, într-un partid pro-european.

La câteva zile, Tribunalul Ilfov a suspendat această decizie într-un termen excepțional de scurt, fără citarea părților, printr-o motivare care confundă două planuri pe care Constituția le ține separate.

Mandatul parlamentar este protejat absolut. Nimeni nu poate lua mandatul unui parlamentar pentru felul în care votează.

Calitatea de membru de partid este altceva: un raport privat, asumat voluntar, prin aderarea la un statut, la reguli și la decizii colective. Un parlamentar exclus din partid își păstrează mandatul intact. Deci mandatul său nu este constrâns nicio clipă.

Dacă interpretarea instanței ar fi corectă, disciplina de partid ar deveni ilegală în România. Am fi singura democrație din Europa în care partidele n-au voie să funcționeze ca partide.

Nu este o discuție teoretică. România a fost deja coborâtă, recent, în unele evaluări internaționale, la limita dintre democrație funcțională și regim hibrid. Tocmai de aceea astfel de precedente trebuie tratate cu maximă seriozitate.

Ceea ce se întâmplă în această perioadă nu mai este o simplă dispută internă din PNL. Este un precedent care privește fiecare partid democratic din această țară.

De aceea fac un apel către comunitatea academică: trebuie apărate principiile democratice. Dacă nu luăm poziție în astfel de momente, nu vom avea niciun drept să ne mirăm de cine va trece pe poarta democrației noastre.

PNL va ataca hotărârea cu argumente ce țin de Constituția României și de principiile democratice.
Avem convingerea că, la Curtea de Apel, dreptul va fi citit așa cum a fost scris."