Bilanţul parlamentarilor de Cluj (III)

În ediţia de azi analizăm activitatea debutantelor Steluţa Cătăniciu şi Aurelia Cristea şi a „veteranului" Adrian Gurzău. Cătăniciu vrea nu mai puţin de trei noi zile festive în calendar, în vreme ce Cristea a fost preocupată de infecţiile nosocomiale şi de creşterea obezităţii la tineri. Gurzău a conceput 10 proiecte de lege, e recordmen la întrebări şi la interpelări adresate miniştrilor, dar e şi chiulangiul-şef între clujeni.

Dacă de pe site-ul Senatului nu mai poţi afla prezenţa la vot a membrilor camerei superioare, administratorii site-ului Camerei Deputaţilor au decis să fie mult mai puţin transparenţi în privinţa cheltuielilor deputaţilor. Astfel, cheltuielile cu cazarea, transportul, telefonia mobilă, diurnele şi deplasările în străinătate nu mai sunt prezentate detaliat pe fiecare deputat, ci doar ca sumă totală cheltuită pe cameră. Doar indemnizaţia netă şi cheltuielile cu birourile parlamentare sunt prezentate individualizat.

Deputatul PNL Steluţa Cătăniciu este vicepreşedinte al comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vicepreşedinte al grupului de prietenie cu Croaţia şi membru al grupurilor de prietenie cu Uruguay şi Coasta de Fildeş. Este semnatara a 10 iniţiative legislative, niciuna, însă, strict personală. Printre proiectele pe care şi-a pus semnătura figurează stimularea natalităţii în rândul personalului didactic, înfiinţarea Avocatului Copilului, sau înfiinţarea a nu mai puţin de trei zile aniversare: Ziua Naţională pentru Adopţie - 2 iunie, Ziua Declarării Independenţei României - 10 mai şi Ziua Şcolii Ardelene - 11 octombrie. Timp de şase luni, Cătăniciu a formulat o singură întrebare, adresată ministrului Culturii, Daniel Barbu, referitor la susţinerea pe care acesta şi-a declarat-o pentru municipiul Timişoara în competiţia pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană Culturală în 2021, a luat cuvântul de 10 ori în plen şi nu a formulat nici o declaraţie politică. Deputatul PNL a fost prezent la 70,4% din voturile date în plen (86,4% prezenţă la voturile finale). Pentru activitatea sa, Cătăniciu a încasat o indemnizaţie lunară de 5.031 lei, în vreme ce biroul său parlamentar a consumat în medie 8.400 de lei lunar.

Deputatul PSD Aurelia Cristea este membru al comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, secretar al grupului de prietenie cu Norvegia şi membru al grupurilor de prietenie cu Lituania şi Australia. A semnat nouă iniţiative legislative (din care una deja retrasă) şi, tot ca la Cătăniciu, toate sunt proiecte semnate "la grămadă" cu grupuri mari de parlamentari. Printre obiectele proiectelor pe care şi-a pus semnătura Cristea figurează Piaţa RASDAQ, cornul şi laptele la grădiniţă, bonele şi înfiinţarea Zilei Şcolii Ardelene. Cristea a fost ceva mai agresivă cu guvernul decât colega sa liberală, formulând nouă întrebări şi interpelări. La rândul său, l-a interpelat pe ministrul Culturii despre susţinerea declarată pentru Timişoara în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, dar a avut şi „curiozităţi" legate de infecţiile nosocomiale, de creşterea obezităţii în rândul tinerilor, de posibilitatea achiziţiei de terenuri agricole de către străini sau de sprijinirea producătorilor autohtoni de vin. Cristea a luat cuvântul în plen de 14 ori, printre altele, pentru a citi nouă declaraţii politice. A fost prezentă la 80,3% din voturile date în plen (95,3% prezenţă la voturile finale). Pentru munca sa, Cristea a primit o indemnizaţie netă de 4.909 lei lunar, pentru biroul său parlamentar contribuabilul plătind în medie 10.000 de lei în fiecare lună.
Deputatul PDL Adrian Gurzău e membru al comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, preşedinte al grupului de prietenie cu Venezuela şi membru al grupului de prietenie cu Coreea de Sud. Dacă ceilalţi 13 parlamentari clujeni au semnat mai multe sau mai puţine proiecte de legi, Gurzău chiar a avut iniţiative legislative proprii, în număr de 10, la şapte dintre acestea permiţând altor doi colegi să semneze în calitate de coiniţiatori. Deputatul PDL a semnat un singur proiect de lege a cărui concepere nu i-a aparţinut. Printre altele, Gurzău a încercat să legifereze atribuirea locurilor în cimitire beneficiarilor legilor speciale doar în momentul decesului şi nu anticipat, scutirea farmaciilor de la plata taxelor locale pentru afişaj, plata de către stat a diferenţelor rezultate din majorările de preţ la utilităţi în cazul agenţilor economici care prestează servicii sau au contracte în derulare, asistenţa medicală a persoanelor bolnave de autism sau activitatea de voluntariat.

Gurzău este recordmen între parlamentarii clujeni şi în privinţa numărului de întrebări şi interpelări (85) adresate membrilor guvernului. Printre altele, a fost interesat de agricultura ecologică, de Institutul de Proiectare şi Cercetare Utilaj Petrolier Ploieşti, de educatorii şi învăţătorii fără studii superioare, de vânzarea la negru a locurilor în clasa I, de şcolile desfiinţate, de reabilitarea monumentelor istorice, de economia subterană, de bacteriile rezistente la antibiotice, de cancerul de col uterin, de viticultura românească, de industria cinematografică, de caşcavalul Rucăr, de sprijinul pentru fumători, de riscurile la care sunt expuşi minorii care navighează pe internet, de cancerul mamar, de locurile de muncă ale bolnavilor de SIDA, de pericolul antenelor GSM, de înşelătoriile pe internet, de prevenirea incidentelor cibernetice, de brânza Năsal, de răniţii din Afganistan sau de întreprinderile metalurgice din România. A luat cuvântul în plen de 27 de ori, conducând şi în clasamentul numărului de declaraţii politice, având 26 de intervenţii. Dacă, până acum, s-a dovedit a fi cel mai harnic parlamentar clujean, în schimb e cel mai mare chiulangiu la vot, fiind prezent doar la 21,1% din voturile date în plen (25,7% prezenţă la voturile finale). În primele şase luni ale noului său mandat, a încasat o indemnizaţie lunară netă de 4.909 lei, în vreme ce biroul său parlamentar a „mâncat" în medie 8.350 de lei în fiecare lună.