Cum ar arăta România lui Tokes

După ce a debutat sâmbătă în localitatea Valea lui Mihai din jud. Bihor, Carvana Autonomiei, condusă de preşedintele PPMT Toro Tibor, a ajuns la Cluj-Napoca. „Actualele judeţe au fost create artificial în 1968 de Ceauşescu, prin urmare nu pot fi luate ca bază de pornire pentru regionalizare", a afirmat liderul PPMT Bihor Csomortányi István. Drept urmare contururile regiunilor imaginate de PPMT nu se suprapun întoteauna graniţelor judeţelor. Spre exemplu, regiunea Partium ar urma să formată din judeţele Bihor, Satu-Mare, partea de vest a judeţului Sălaj, microregiunea Baia Mare a judeţului Maramureş şi partea de nord a judeţului Arad, în vreme ce partea de est a judeţujlui Sălaj şi restul judeţului Maramureş ar reveni Transilvaniei de Nord, regiune cu capitala la Cluj-Napoca, în viziunea PPMT.

Popularii maghiari au gândit o împărţire a României în 12 regiuni plus trei regiuni metropolitane (Bucureşti, Braşov şi conurbaţia Galaţi-Brăila). În viziunea PPMT cele 12 regiuni ale României ar urma să fie Partium, cu capitala la Oradea, Transilvania de Nord, cu capitala la Cluj-Napoca, Ţinutul Secuiesc, cu capitala la Târgu-Mureş, Banatul, cu capitala la Timişoara, Transilvania de Sud, cu capitala la Sibiu, Oltenia, cu capitala la Craiova, Muntenia de Sus, cu capitala la Ploieşti, Muntenia de Jos, cu capitala la Bucureşti, Dobrogea, cu capitala la Constanţa, Bucovina, cu capitala la Suceava, Moldova de Jos, cu capitala la Iaşi şi Moldova de Sus, cu capitala la Bacău.

„Pe principiul regionalizării asimetrice, Ţinutul Secuiesc şi Partium ar urma să devină regiuni cu caracter special, dar şi alte regiuni, cum ar fi Banatul, ar putea cere caracter special", a explicat Toro, dar în afara definirii drept „regiuni bilingve", niciunul dintre reprezentanţii PPMT n-a putut defini elementele „caracterului special", prin care regiunile menţionate s-ar deosebi administrativ de celelalte regiuni ale ţării. Reprezentanţii PPMT au numit totuşi câteva posibile elemente ale autonomiei regiunilor, cum ar fi gestionarea resurselor naturale sau autonomia fiscală şi economică.
În interiorul Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (generatorul PPMT) s-au şi înfiinţat două structuri denumite Consiliul pentru Autonomia Ţinutului Secuiesc, respectiv regiunii Partium.

Caravana Autonomiei îşi propune să popularizeze un pachet legislativ aflat încă în stadiul de elaborare, care ar conţine o lege cvadru a regionalizării şi proiecte de legi pentru înfiinţarea fiecărei regiuni în parte împreună cu statutele, de asemenea distincte şi personalizate, ale regiunilor. „Deocamdată am făcut un program pe trei săptămâni, timp în care vom trece prin localităţi mai importante, după care vom analiza rezultatele şi vom decide cum continuăm, în principiu urmând să vizităm şi comune mai importante din Transilvania", a explicat Toro. El a explicat că, în momentul în care pachetul legislativ va fi finalizat, popularii vor căuta parlamentari dispuşi să-l susţină în Legislativ, iar dacă nu vor găsi, vor încerca varianta iniţiativei legislative cetăţeneşti, încercând să adune 100.000 de semnături. „Politicieni care să sprijine un asemenea tip de regionalizare există inclusiv în Moldova, dar deocamdată n-au curajul să se exprime", a spus Toro.

Liderul PPMT a readus în discuţie modelele clasice de autonomii din Europa. „Catalunia a fost o regiune săracă şi a devenit cea mai bogată regiune din Spania tocmai datorită autonomiei de care s-a bucurat. La fel s-a întâmplat cu Tirolul de Sud, care iniţial era o zonă montană săracă. Regionalizarea pe principiul asimetric ar moderniza România, care acum e centralizată şi coruptă. România ar deveni mai puternică. În plus, mişcarea autonomistă ar duce la apariţia de partide regionale, ceea ce ar duce la reorganizarea întregului sistem politic din România", a explicat Toro. El a solicitat formarea unui comitet mixt româno-maghiar, care să facă apoi recomandări în acest sens factorilor decidenţi de la Bucureşti. Toro a numit şi câteva personalităţi de etnie română pe care le-ar dori membre ale acestui comitet: Cristian Pârvulescu, Alex Nuţ, Gabriel Andreescu, Daniel Barbu, precum şi alţi experţi din partea Societăţii Academice Române.