Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicări de imunitate, voturi controversate şi dispute pe legi
Anul 2015 a debutat cu promisiunea partidelor şi a aleşilor că nu vor mai sta în calea justiţiei, după protestele şi solicitările românilor din timpul alegerilor prezidenţiale din 2014. Primul test a fost dat la votul privind ridicarea imunităţii Elenei Udrea, unde deputaţii au votat şi aprobat şase solicitări ale DNA. Două luni mai târziu, însă, şi-au salvat din nou un coleg, urmând un şir de voturi controversate pentru politicieni importanţi din România, în frunte cu premierul de atunci, Victor Ponta.
Voturile controversate pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor
Parlamentul a fost chemat să voteze asupra ridicării imunităţii a nouă deputaţi şi senatori: Victor Ponta (premier în exerciţiu), Darius Vâlcov (ministru al Finanţelor), Dan Şova, Cătălin Teodorescu, Ioan Oltean, Ion Ochi, Theodor Nicolescu, Varujan Vosganian şi Elena Udrea. Dan Şova a ajuns chiar de trei ori în faţa colegilor, în timp ce Elena Udrea de două ori, pentru astfel de voturi, fiind şi cazuri marcate de controverse.
Astfel, procurorii au cerut în cazul lui Dan Şova arestarea preventivă în dosarul Turceni-Rovinari, unde este cercetat alături de fostul premier Victor Ponta, votul fiind programat pentru 25 martie. În plenul Senatului de atunci, Şova a fost salvat de colegi, după ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 "pentru", 67 "împotrivă" şi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunţat atunci că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi "pentru", respectiv 85, astfel încât solicitarea DNA nu poate fi încuviinţată, preşedintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, invocand regulamentul şi ignorând Constituţia care spune că hotărârile se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, în condiţiile de cvorum.
Acest vot a declanşat un scandal în Parlament, liberalii făcând trimitere la Constituţie şi afirmând că votul este valid atâta timp cât au fost mai multe voturi "pentru" decât cele "împotrivă". PNL a vrut să conteste votul la Curtea Constituţională, însă aveau nevoie ca hotărârea Senatului să fie publicată în Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat în primă fază să publice hotărârea, spunând că este un simplu act al Parlamentului, care nu necesită publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul să publice această hotărâre, lucru care s-a întâmplat abia pe 22 aprilie. În acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constituţională hotărârea prin care Dan Şova a scăpat de arestarea preventivă. Pe 6 mai, Curtea a decis că hotărârea a fost neconstituţională prin modul în care senatorii s-au raportat la condiţiile privind întrunirea majorităţii.
Decizia Curţii nu a limpezit apele, liberalii solicitând ca hotărârea şi votul iniţial să fie automat considerate ca fiind în favoarea arestării preventive a lui Şova, însă conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii către Comisia juridică, aceasta luând decizia reluării votului. În cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi "pentru" şi 72 "împotrivă". Liberalii au contestat din nou votul la CCR, considerând că era neconstituţională revotarea, însă judecătorii Curţii au respins sesizarea.
Pe 3 decembrie, însă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară în plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventiă, însă într-un nou dosar. De data aceasta, senatorii au încuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi "pentru" şi "30 împotrivă".
Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. Deputatul a ajuns de două ori în faţa colegilor din cauza solicitărilor justiţiei, ambele şedinţe de plen fiind marcate de controverse. În luna februarie, deputaţii au stat ore în şir să voteze cele şase solicitări împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă. Toate aceste solicitări au fost aprobate de plenul Camerei Deputaţilor. La finalul anului, Elena Udrea a fost din nou pusă în faţa solicitărilor justiţiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat împotriva arestării preventive, permiţând doar reţinerea. A fost însă un vot cu probleme, având în vedere că reprezentanţii Camerei Deputaţilor au descoperit, după şedinţa de plen, că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Situaţia inedită a trebuit să fie rezolvată urgent, având în vedere faptul că urma un vot foarte important în Parlament - cel pentru învestirea Guvernului Cioloş. Camera Deputaţilor a achiziţionat astfel un set nou de bile, fără să descopere şi ce s-a întâmplat cu cele 22 de perechi de bile care au dispărut.
Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta. Pe 5 iunie, acesta a ajuns în faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal în dosarul "Turceni-Rovinari" pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, în calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat însă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmărirea sa penală. Deputaţii s-au împotrivit, însă. Din cei 387 de deputaţi, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votând "pentru" urmărirea penală a lui Ponta, în timp ce 231 s-au împotrivit.
Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de Parlament deputatul PSD Ion Ochi (care ulterior a demisionat din calitatea de deputat), senatorul PNL Varujan Vosganian (trecut ulterior la ALDE) şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu.
În cazul altor trei parlamentari, solicitările justiţiei au fost aprobate. Este vorba despre fostul ministru şi senator PSD Darius Vâlcov şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.
