Am votat pentru 300 de parlamentari. Cum am ajuns la 600

Un cititor ZIUA de CLUJ ne-a întrebat cum de actualul parlament are cu mai bine de 100 de membri în plus. Iată răspunsul.

La referendumul din noiembrie 2009, 77,8% din alegători s-au pronunţat în favoarea parlamentului unicameral, iar 88,8% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%. Nu s-a întâmplat nimic în sensul reducerii numărului de parlamentari ci, din contră, legea pe baza căreia s-au ales membrii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor a permis umflarea masei aleşilor până la 588. Adică aproape dublu faţă de cât voia populaţia acum doi ani, lăsând la o parte modalitatea în care a fost organizat referendumul şi felul în care s-au pus întrebările.

Cum s-a ajuns la aproape 600 de parlamentari? Răspunsul e simplu: în unele condiţii speciale, Legea 35 din 2008, cea care reglementează modalitatea de alegere a deputaţilor şi senatorilor lasă posibilitatea ca în unele colegii electorale să fie câte doi parlamentari. Aceste condiţii speciale au existat în peste 100 de colegii din ţară, Clujul fiind, alături de câteva judeţe din Ardeal, printre puţinele circumscripţii unde nu s-a majorat numărul parlamentarilor. Au rămas tot 10 deputaţi şi patru senatori. (Aici analiza repartizării mandatelor în judeţul Cluj.)  În schimb, într-un judeţ cu o distribuţie similar a colegiilor uninominale, Constanţa, numărul deputaţilor a crescut cu patru, iar cel al senatorilor, cu încă doi. Pentru a înţelege cum se ajunge la majorarea numărului de parlamentari vom lua în studiu cazul judeţului Constanţa.

Studiu de caz:
Cum a crescut numărul parlamentarilor
în judeţul Constanţa

REPARTIZAREA MANDATELOR
Etapa I
Asemeni Clujului, în judeţul Constanţa există 10 colegii uninominale pentru deputaţi. Cele patru formaţiuni politice care au trecut, la nivel naţional, de pragul electoral, au obţinut, în Constanţa, următoarele rezultate:
USL - 160.721 voturi
PPDD - 43.563 voturi
ARD - 41.262 voturi
UDMR - 588 voturi
Deci un total de 246.134 de voturi valabil exprimate. Coeficientul electoral al circumscripţiei judeţene Constanţa se calculează ca fiind partea întreagă, nerotunjită, a rezultatului împărţirii numărului total de voturi date pentru cele patru formaţiuni care au trecut pragul electoral la numărul de mandate. Aşadar, coeficientul electoral (pentru Camera Deputaţilor) al Constanţei este 24.613.
Cum aflăm câte mandate sunt repartizate formaţiunilor politice în această etapă? Conform legii, împărţim numărul de voturi acordate fiecărui partid la coeficientul electoral şi obţinem următoarea situaţie:
USL - 6,52
PPDD - 1,76
ARD - 1,67
UDMR - 0,02
(Notă: Am folosit, ca şi în cazul analizei pentru Cluj, doar două zecimale după virgulă, şi nu opt cum prevede legea. Prin această operaţie, rezultatul nu e distorsionat în nici un fel, în speţa de faţă.)
Partea întreagă a acestor numere de mai sus reprezintă numărul de mandate repartizate în această primă etapă. Aşadar, USL are repartizate 6 mandate, PPDD şi ARD câte un mandat, iar UDMR - niciunul. Un total de opt mandate din 10 sunt repartizate în prima etapă, celelalte două urmând să fie repartizate la nivel naţional, unde vom da, însă, de surprize. Voturile rămase neutilizate (generic, cele de „după virgulă") se adună pentru fiecare partid, la nivel naţional şi începe etapa a II-a a repartizării mandatelor.

Etapa a II-a

Această etapă se realizează la nivel naţional şi este ceva mai complicată din punct devedere matematic. Reluăm partea de algoritm naţional pe care am realizat-o în cazul Clujului. Aşadar, în „coşul mare", naţional, se adună, pentru fiecare partid ce a trecut pragul electoral, toate voturile ce au rămas din toate judeţele şi se obţine:
PPDD - 530.197 de voturi neutilizate
ARD - 529.451 de voturi neutilizate
USL - 436.307 de voturi neutilizate
UDMR - 167.461 de voturi neutilizate.
Un total de 1.663.413 voturi neutilizate la nivelul întregii ţări şi 75 de mandate ce nu au putut fi repartizate în prima etapă. Cum se transformă aceste voturi neutilizate în mandate? Metoda ne-o oferă un matematician belgian, care a creat, la finele secolului al XIX, o metodă ce-i poartă numele: D'Hondt. În mare, metoda funcţionează astfel: se împarte numărul de voturi neutilizate al fiecărui partid la 1, la 2, la 3 şi tot aşa până la 75 (numărul mandatelor nerepartizate). Toate aceste numere obţinute se pun în ordine descrescătoare, indiferent de la ce partid politic provin, până la concurenţa de mandate nerepartizate: adică un şir de 75 de numere ordonate de la mare la mic. Cel mai mic număr din acest şir de 75 reprezintă coeficientul electoral pe ţară. Ce facem cu acest coeficint electoral pe ţară? Împărţim numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid în parte la acest coeficient şi obţinem:
PPDD - 24,30
ARD - 24,26
USL - 20
UDMR - 7,67
Partea întreagă a acestor numere reprezintă numărul de mandate ce trebuie repartizate fiecărui partid ori alianţă. Obţinem, aşadar, pe ţară:
PPDD - 24 de mandate de repartizat în etapa a doua
ARD - 24 de mandate
USL - 20 de mandate
UDMR - 7 mandate
În total, 75 de mandate. Mai departe: cum aflăm în ce judeţe şi cărui partid şi câte mandate îi revin (adică desfăşurarea mandatelor). Pentru fiecare partid politic, în fiecare judeţ, se împarte numărul de voturi neutilizate în acel judeţ la numărul de voturi neutilizate la nivel de ţară şi se înmulţeşte cu numărul de mandate repartizat în etapa a doua.
În cazul circumscripţiei judeţene Constanţa, prin această ultimă operaţie, obţinem următorul tabel, ordonat de la mare la mic (numărul aferent fiecărei formaţiuni poartă denumirea de produs):
PPDD - 0,85
ARD - 0,75
USL - 0,59
UDMR - 0,02
La Constanţa mai sunt de repartizat, în această etapă, două mandate de deputat, căci 8 au fost repartizate în prima etapă. Conform legii, fiind doar două mandate de repatizat, se iau în calcul doar primele două linii din tabelul de mai sus, ale celor mai mari numere, în cazul de faţă, al PPDD şi al ARD. Cel mai mic dintre aceste două numere (în cazul de faţă, cel al ARD, adică 0,75) reprezintă „repartitorul" circumscripţiei electorale Constanţa. Legea electorală ne indică modalitatea de calcul a distribuţiei celor două mandate rămase: împărţim valorile produselor PPDD şi ARD la valoarea repartitorului. Astfel, obţinem pentru PPDD - 1,13 iar pentru ARD - 1. Din aceste numere se reţine doar partea întreagă. Aşadar, conform legii, un mandate merge către PPDD şi unul către ARD.
Adăugând aceste două mandate pentru repartiţia din prima etapă, obţinem repartiţia finală în Constanţa:
USL - 6 mandate
PPDD - 2 mandate
ARD - 2 mandate
UDMR - 0 mandate
Un total de 10. Însă aici intervine problema. TOŢI cei zece candidaţi ai USL au câştigat în colegiile lor PESTE 50% plus unu din numărul de voturi, iar conform legii, ei sunt declaraţi câştigători, dar şi PPDD şi ARD au dreptul câştigat prin vot la câte două mandate. Cum rezolvă legea această problemă?

ATRIBUREA MANDATELOR ŞI MAJORAREA LOR

Constanţa este exemplul grăitor a cum se suplimentează numărul de mandate de parlamentar. Toţi candidaţii USL au câştigat cu peste 50% plus unu din numărul total de voturi valabil exprimate în colegeiul lor, iar numărul de sufragii acordate PPDD şi ARD le dă dreptul şi lor la câte două mandate.
Cum reglementează Legea 35 această situaţie: „În cazul în care unui sau mai multor competitori electorali (formaţiune politică - n.red.) nu li s-a atribuit numărul de mandate la care au dreptul în acea circumscripţie electorală, (...) acestora li se vor atribui atâtea mandate până la concurenţa cu acest număr. Mandatele se alocă suplimentar candidaţilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasaţi (...) prin creşterea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripţia electorală respectivă".
În această situaţie, iată cum arată procesul de atribuire a mandatelor de parlamentari în judeţul Constanţa:

Etapa I

Toţi cei 10 candidaţi ai USL au obţinut mai mult de 50% plus unu din numărul de voturi exprimate în colegiile unde au candidat. Fiecare primeşte un mandat de deputat. Însă procesul de atribuire nu se opreşte aici.

Etapa a II-a

Întrucât PPDD şi ARD au dreptul - fiecare - la câte două mandate acestea vor fi atribuite SUPLIMENTAR, prin creşterea numărului de mandate în circumscripţia Constanţa. Primii doi candidaţi ai PPDD şi primii doi ai ARD, în funcţie de numărul de voturi obţinute, primesc mandat de parlamentar. Astfel, numărul de deputaţi ai Constanţei creşte de la 10 la 14. Astfel de creşteri de mandate au fost în toate judeţele în care USL a câştigat multe mandate prin „închiderea" colegiilor, adică foarte mulţi candidaţi au obţinut peste jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate în colegiul în care au candidat.
Acesta este mecanismul prin care România a ajuns să aibă cu peste 100 de parlamentari în plus.