Cum a ajuns USL la 60% în Cluj. Matematica bate conspiraţia

Cum a ajuns USL la 60% în Cluj. Matematica bate conspiraţia
Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat au suscitat numeroase discuţii în Cluj. Să le lămurim.

Chiar dacă pare exagerat de tehnică, o lămurire a modului cum a ajuns USL să aibă în Cluj 6 mandate din 10 pare necesară. Şi, mai important, este eliminată orice ingerinţă personală, subiectivă, în întreg procesul de repartizare şi atribuire a mandatelor de deputaţi în Cluj.

Studiu de caz: repartizarea şi atribuirea mandatelor celor 10 deputaţi de Cluj

REPARTIZAREA MANDATELOR

Etapa I

Contează doar partidele care au trecut pragul electoral: USL, ARD, UDMR şi PPDD. Candidaţii acestor partide au adunat, la Cluj, duminică, împreună, 197.336 de voturi, împărţite astfel: USL - 98.340 de voturi, ARD - 49.230, UDMR - 27.650 şi PPDD - 22116 voturi. Voturile date pentru fiecare formaţiune politică se raportează, apoi, la un coeficient electoral, obţinut prin împărţirea numărului total de voturi acordate în Cluj pentru partidele care au trecut de pragul electoral de 5% (197.336 de voturi) la numărul de mandate de deputaţi de Cluj (10) şi obţinem 19.733 (partea întreagă).

Numărul de mandate repartizate fiecărui partid ori alianţă în această etapă se obţine, conform legii, astfel: numărul de voturi acordat pentru toţi candidaţii unui partid în toate colegiile uninominale ale judeţului se împarte la coeficientul electoral. Obţinem următoarea situaţie:
USL - 4,98
ARD - 2,49
UDMR - 1,40
PPDD - 1,20

Din aceste numere se ia doar partea întreagă, astfel, în acest moment, se obţin mandatele ce se repartizează de către Biroul Electoral Judeţean partidelor sau alianţelor: USL - 4 mandate, ARD - 2 mandate, UDMR şi PPDD - câte un mandat. În total, 8, deci rămân două mandate nerepartizate. Restul de voturi valabil exprimate rămase neutilizate (cele de „după virgulă") după repartizerea mandatelor în prima etapă merg în „coşul mare" de la nivel naţional, unde urmează cea de a doua etapă a repartizării.
(Notă 1: Conform legii, acele părţi întregi ale numelor rezultate prin împărţirea la coeficientul electoral „reprezintă numărul de mandate repartizate de Biroul Electoral Judeţean competitorului electoral (partidului ori alianţei - n.red.) la nivelul circumscripţiei electorale (judeţului - n.red.) în prima etapă de repartizare a mandatelor". ATENŢIE: este vorba despre REPARTIZARE a unui număr şi nu de ATRIBUIRE de mandat în colegiu. Este confuzia pe care au făcut-o cei mai mulţi - inclusiv subsemnatul, pentru care îmi fac mea culpa - când s-au grăbit să atribuie din această fază mandate pe colegii. Acest lucru se va face mult mai târziu, mai precis, doar la final. În această etapă, partidele s-au ales doar cu nişte numere şi nu cu mandate fizice).

(Notă 2 : Conform legii, în calculele matematice se iau opt zecimale după virgulă, dar studiul nostru de caz este relevant şi cu doar două zecimale, scopul fiind a înţelege mecanismul repartizării şi atribuirii mandatelor).

Etapa a II-a

Această etapă se realizează la nivel naţional şi este ceva mai complicată din punct devedere matematic, însă imposibil de „blătuit", pentru că lucrează doar calculatorul. Aşadar, în „coşul mare", naţional, se adună, pentru fiecare partid ce a trecut pragul electoral, toate voturile ce au rămas din toate judeţele şi se obţine:

PPDD - 530.197 de voturi neutilizate
ARD - 529.451 de voturi neutilizate
USL - 436.307 de voturi neutilizate
UDMR - 167.461 de voturi neutilizate.
Un total de 1.663.413 voturi neutilizate la nivelul întregii ţări şi 75 de mandate ce nu au putut fi repartizate în prima etapă. Cum se transformă aceste voturi neutilizate în mandate? Metoda ne-ao oferă un matematician belgian, care a creat, la finele secolului al XIX, o metodă ce-i poartă numele: D'Hondt. În mare, metoda funcţionează astfel: se împarte numărul de voturi neutilizate al fiecărui partid la 1, la 2, la 3 şi tot aşa până la 75 (numărul mandatelor nerepartizate). Toate aceste numere obţinute se pun în ordine descrescătoare, indiferent de la ce partid politic provin, până la concurenţa de mandate nerepartizate: adică un şir de 75 de numere ordonate de la mare la mic. Cel mai mic număr din acest şir de 75 reprezintă coeficientul electoral pe ţară. Ce facem cu acest coeficint electoral pe ţară? Împărţim numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid în parte la acest coeficient şi obţinem:

PPDD - 24,30
ARD - 24,26
USL - 20
UDMR - 7,67
Partea întreagă a acestor numere reprezintă numărul de mandate ce trebuie repartizate fiecărui partid ori alianţă. Obţinem, aşadar, pe ţară:
PPDD - 24 de mandate de repartizat în etapa a doua
ARD - 24 de mandate
USL - 20 de mandate
UDMR - 7 mandate
În total, 75 de mandate. Mai departe: cum aflăm în ce judeţe şi cărui partid şi câte mandate îi revin (adică desfăşurarea mandatelor). Pentru fiecare partid politic, în fiecare judeţ, se împarte numărul de voturi neutilizate în acel judeţ la numărul de voturi neutilizate la nivel de ţară şi se înmulţeşte cu numărul de mandate repartizat în etapa a doua. Şi obţinem următorul tabel, la Cluj (ordonat de la mare la mic; aceste numere poartă denumirea de „produs"):
USL - 0,889
ARD - 0,442
UDMR - 0,330
PPDD - 0,107

La Cluj mai sunt de repartizat, în această etapă, două mandate de deputat, căci 8 au fost repartizate în prima etapă. Conform legii, fiind doar două mandate de repatizat, se iau în calcul doar primele două linii din tabelul de mai sus, ale celor mai mari numere, în cazul de faţă, al USL şi al PDL. Cel mai mic dintre aceste două numere (în cazul de faţă, cel al ARD, adică 0,442) reprezintă „repartitorul" circumscripţiei electorale Cluj. Cum aflăm, acum, cum se împart cele două mandate rămase nerepartizete între USL şi ARD? Tot legea ne-o spune: se împarte numărul din dreptul fiecărui partid ce intră în lupta pentru mandatele nerepartizate (în Cluj, USL şi ARD) la repartitorul circumscripţiei electorale, rezultând numărul de mandate ce îi revine partidului respectiv în circumscripţie. Aşadar 0,889 (produsul USL) împărţit la 0,442 (repartitorul circumscripţiei) egal 2, 01. Aşadar, 2 mandate (din două) merg în circumscripţia Cluj către USL.

(Notă: Se ia doar partea întreagă din numărul rezultat din împărţire. Dacă se împarte produsul ARD la repartitorul circumscripţiei de obţine 1, însă deja mandatele sunt epuizate. În cazul în care numărul rezultat din împărţire pentru USL ers nu 2,01 ci 1,99, un mandat mergea spre ARD)
Ce se întâmplă mai departe? Pe lângă cele 4 mandate repartizate în prima etapă, USL mai primeşte, aşadar, încă două. Şi rezultă repartiţia finală a mandatelor în circumscripţia Cluj:
USL - 6 mandate
ARD - 2 mandate
UDMR - 1 mandat
PPDD - 1 mandat

ATRIBIREA MANDATELOR Cui revin?

Etapa I

Dat fiind faptul că la Cluj, în trei colegii electorale, candidaţii au obţinut peste 50% plus din voturile exprimate, acestora li se atribuie mandatele încă din această etapă. Este vorba despre Elena Uioreanu, USL (Colegiul 9), Radu Zlati (Colegiul 5) şi Cornel Itu (Colegiul 6).

Etapa II

În această etapă, toţi candidaţii din toate partidele, cu excepţia celor ce au mandatele atribuite în etapa I se ordonează în ordinea voturilor obţinute. În această etapă, USL mai are de primit trei mandate. Acestea se acordă primilor trei candidaţi USL, în ordinea voturilor: Aurelia Cristea (Colegiul 3 - 13.140 de voturi), Adrian Oros (Colegiul 1 - 11.446 voturi) şi Steluţa Cătăniciu (Colegiul 2 - 10.679 voturi). ARD are de primit două mandate. Cele mai multe voturi de la ARD le-au primit Daniel Buda, în Colegiul 2, Adrian Papahagi în Colegiu 1 şi Petru Călian în Colegiul 3, însă acestea sunt atribuite deja. Astfel, în ordinea numărului de voturi, mandatele ARD revin lui Adrian Gurzău (Colegiul 4 - 6.264 de voturi) şi lui Vicenţiu Irimie (Colegiul 8 - 4.387 de voturi). UDMR a obţinut cel mai bun rezultat în Colegiul 10, neocupat, deci îi revine lui Mate Andras (5.505 voturi) iar PPDD obţine cel mai bun rezultat în Colegiu 7, prin Ioan Moldovan (3.887 voturi).

Aşa au fost desemnaţi parlamentarii Clujului pe următorii patru ani. Nici urmă de ingerinţă ori factor uman perturbator.

 

Comenteaza